PROGRAME ŞCOLARE REVIZUITE din 7 iulie 2008

PROGRAME ŞCOLARE REVIZUITE din 7 iulie 2008 pentru discipline de studiu din aria curriculară Om şi Societate clasele a V-a-a VIII-a*) Publicat în MONITORUL OFICIAL I nr. 713 bis din 21 octombrie 2008 ____________ Notă ... *) Aprobată prin Ordinul nr. 4.698 din 7 iulie 2008, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 713 din 21 octombrie 2008 VOLUMUL I MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI PROGRAMĂ ŞCOLARĂ REVIZUITĂ CULTURĂ CIVICĂ CLASELE a VII-a - a VIII-a Aprobat prin ordinul ministrului NR. 4698/07.07.2008 Bucureşti, 2008 NOTĂ DE PREZENTARE Prezentul document conţine Programele şcolare revizuite de Cultură civică şi se adresează profesorilor care predau această disciplină în gimnaziu, la clasele a VII-a - a VIII-a. Programele şcolare sunt concepute pentru trunchiul comun şi au în vedere: - curriculumul nucleu (pentru clasele cu 1 oră/săpt.); - curriculumul nucleu extins (pentru clasele cu 2 ore/săpt.) marcat prin asterisc (*). Premisele revizuirii programelor şcolare sunt următoarele: - menţinerea, conform planului - cadru de învăţământ în vigoare, a plajei orare (a posibilităţii de a studia disciplina Cultură civică în 1 - 2 ore/săpt.); - utilizarea modelului de proiectare curriculară centrată pe obiective. Procesul de revizuire a programelor şcolare pentru Cultură civică are la bază şi promovează următoarele principii: - revizuirea programelor şcolare prin descongestionarea acestora: eliminarea unor aspecte care plasau demersul didactic la un nivel excesiv teoretic şi accentuarea caracterului practic - aplicativ al acestuia; - dezvoltarea unei strategii didactice pornind de la obiective şi asigurarea continuităţii şi a progresiei de la o clasă la alta; - centrarea pe elev, ca subiect al activităţii instructiv - educative; - asigurarea coerenţei la nivelul disciplinei şi a corelării la nivel de arie curriculară; - compatibilizarea curriculumului naţional cu cel european, prin formarea domeniilor de competenţe cheie, îndeosebi a competenţelor interpersonale, interculturale, sociale şi civice, indispensabile vieţii active într-o societate a cunoaşterii specifică secolului XXI; - asigurarea calităţii educaţiei. Prin disciplina Cultură civică, în gimnaziu, se continuă şi se aprofundează educaţia civică a elevilor, iniţiată în învăţământul primar, în ceea ce priveşte practicarea unui comportament civic într-o societate democratică, definit prin valori şi principii democratice, prin practici democratice şi prin cetăţenie activă. Cultura civică reprezintă în gimnaziu disciplina cu următoarele valenţe şi trăsături definitorii: - educaţia civică este un demers interdisciplinar şi intercultural care solicită deschidere, comunicare şi flexibilitate, cultivându-le în acelaşi timp; în cadrul ei se produce în mod inevitabil dialogul dintre diferite modalităţi de cunoaştere şi dintre diferite tipuri de culturi; - demersurile de educare civică la clasă conştientizează nevoia şi posibilitatea de cultivare a respectului faţă de propria persoană şi faţă de ceilalţi, în condiţiile acceptării pluralismului, sub multiplele lui aspecte (politic, economic, religios, cultural etc.); actorii implicaţi în acest demers trebuie să aibă în vedere că educaţia civică este un proces îndelungat, care poate şi trebuie să fie început devreme şi care are nevoie de consolidare pe parcursul întregii vieţi; - informaţiile şi noţiunile de bază îşi întregesc reciproc sensul prin considerarea lor în contexte specifice diferite şi prin raportarea la societate ca la un tot; - demersurile de educare civică se confruntă cu interacţiunea între curriculumul scris (oficial, intenţionat) şi curriculumul "ascuns", ca manifestare specifică a confruntării dintre valori. În clasa a VII-a, prin problematica abordată referitoare la viaţa în societate, la sistemul politic din România şi la raportul cetăţean - stat, programa şcolară îi familiarizează pe elevi cu valori, principii şi concepte democratice, cu drepturile omului; îi pune pe elevi în situaţia exersării unor atitudini şi relaţii interpersonale (în grup şi între grupuri), precum şi a exersării calităţii de cetăţean, a cetăţeniei active. În clasa a VIII-a, prin abordarea unor concepte şi principii de bază ale democraţiei (de exemplu, autoritatea, responsabilitatea, dreptatea, libertatea, proprietatea etc.) este propusă aprofundarea, discutarea nuanţată a valorilor/ principiilor democratice şi exersarea practicilor specifice unui regim politic democratic, cu care elevii s-au familiarizat deja, în parte, în clasa a VII-a. În cadrul abordării conceptuale propuse, pot fi integrate şi revalorizate cunoştinţele dobândite de către elevi în clasa a VII-a şi pot fi formate şi dezvoltate în continuare, într-un context nou, capacităţile şi deprinderile specifice. În acest sens, în tratarea temelor propuse se va face apel la enunţurile cuprinse în texte cu care elevii s-au familiarizat deja (Constituţia României, Declaraţia Universală a Drepturilor Omului), precum şi la alte referinţe care includ texte, exemple, cazuri, imagini etc., discutate în clasa a VII-a. Abordarea temelor trebuie să aibă în vedere perspectivele deschise României în urma aderării la Uniunea Europeană, pre cum şi aspectele legate de participarea ţării noastre în cadrul organismelor internaţionale (O.N.U., Consiliul Europei etc.). Structura programei şcolare are următoarele componente: - obiective cadru, urmărite pe întreg parcursul învăţământului gimnazial; având un grad ridicat de generalitate şi complexitate, acestea se referă la formarea unor capacităţi şi atitudini generate de specificul disciplinei; - obiective de referinţă, formulând rezultatele aşteptate ale învăţării pentru fiecare an de studiu şi urmărind progresia în formarea de capacităţi şi achiziţia de cunoştinţe ale elevului de la un an de studiu la altul; - exemple de activităţi de învăţare care propun modalităţi de organizare şi de realizare a demersului didactic cu elevii; - conţinuturile învăţării, pe ani de studiu, ca mijloace prin care se urmăreşte atingerea obiectivelor cadru şi a obiectivelor de referinţă propuse; - standardele curriculare de performanţă la sfârşitul ciclului gimnazial, în calitatea lor de standarde naţionale, de sistem de referinţă pentru evaluarea calităţii procesului de învăţare, la sfârşitul gimnaziului. Lectura integrală şi personalizată a programei şcolare şi înţelegerea logicii interne a acesteia reprezintă condiţii indispensabile în vederea bunei desfăşurări a activităţii cadrelor didactice, atât în alegerea manualelor şcolare şi în proiectarea activităţii didactice, cât şi în procesul de elaborare a manualelor şcolare alternative. În cadrul programei, fiecărui obiectiv cadru îi sunt asociate obiective de referinţă; atingerea obiectivelor de referinţă se realizează cu ajutorul conţinuturilor. Cadrul didactic poate opta pentru utilizarea activităţilor de învăţare recomandate prin programă sau poate propune alte activităţi adecvate colectivului de elevi şi condiţiilor concrete din clasă. Strategiile de lucru propuse trebuie să ţină seama de experienţa elevilor la această vârstă şi să permită valorizarea pozitivă a acesteia. Centrarea pe elev, ca subiect al activităţii instructiv - educative presupune respectarea unor exigenţe ale învăţării durabile aşa cum sunt: - utilizarea unor metode active care pot contribui la dezvoltarea capacităţii de comunicare, de manifestare a spiritului critic, tolerant, deschis şi creativ; - exersarea lucrului în echipă, a cooperării şi/sau a competiţiei; - realizarea unor activităţi tip proiect (de exemplu, project citizen, proiecte în beneficiul comunităţii), prin care elevii sunt implicaţi în exerciţii de luare a deciziei, de propunere a unei strategii de rezolvare a unei probleme din colectivul din care fac parte, din şcoală sau din comunitate. OBIECTIVE CADRU CLASA A VII-A OBIECTIVE DE REFERINŢĂ*) ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE ___________ Notă ... *) Obiectivele de referinţă şi activităţile de învăţare scrise în caractere italice şi marcate cu asterisc nu sunt obligatorii. CONŢINUTURI*) ___________ Notă ... *) Elementele de conţinut scrise în caractere italice şi marcate cu asterisc nu sunt obligatorii. 1. Viaţa în societate ● Persoana: unicitatea şi demnitatea omului ● Omul - fiinţă socială - Grupurile: caracteristici, tipuri - Atitudini şi relaţii interpersonale în grup; relaţii între grupuri (de cooperare, competiţie, solidaritate, conflict, toleranţă, respect, comunicare, influenţare, apreciere, ajutor etc.) - Familia ca grup social: roluri în familia contemporană - Comunitatea locală, naţională şi internaţională:

1. a)Comunitatea locală ...
2. b)Naţiunea. Cetăţenia. Drepturi şi îndatoriri cetăţeneşti ...
3. c)Procesele de integrare şi de globalizare ... - Drepturile omului. 2. Sistemul politic în România ● Statele moderne şi constituţiile - *) Teorii despre stat - Forme de guvernământ şi regimuri politice: regimuri democratice, autoritare şi totalitare - Statele moderne şi constituţionalismul - *) Constituţiile epocii moderne; exemple reprezentative ● Constituţia României - *) Scurt istoric al constituţionalismului în România - *) Schimbările politice din 1989. Elaborarea Constituţiei României:
4. a)rolul Adunării Constituante ...
5. b)validarea Constituţiei ... - Structura Constituţiei - Valori şi principii constituţionale ● Instituţii şi practici democratice - Statul democratic şi principiul separării puterilor - Autorităţile statului român:
6. a)autoritatea legislativă; legile ... Notă ... *) nesupunerea civilă (nerespectarea deliberată şi non-violentă a legii)
7. b)executivul; administraţia centrală şi locală ...
8. c)autoritatea judecătorească; aplicarea legilor ...
9. d)preşedintele României. ... 3. Raportul cetăţean - stat: puterea opiniei publice şi forţa individului ● Cetăţenia activă şi practicile democratice - Dreptul de asociere - Partidele politice - Societatea civilă, iniţiativele cetăţeneşti (iniţiative în comunităţile locale, iniţiative legislative etc.) şi organizaţiile nonguvernamentale - Alegerile şi votul - *) Participarea la luarea deciziei publice şi la controlul aplicării acesteia în contextul democraţiei reprezentative şi al formelor de manifestare a democraţiei directe. ● Mass-media şi opinia publică - Rolul îndeplinit de mass-media în societate - Opinia publică; rolul îndeplinit de mass-media în formarea opiniei publice - Libertatea şi responsabilitatea presei în producerea, transmiterea şi receptarea mesajului propagat prin mass-media; *) prejudecăţi şi stereotipuri. CLASA A VIII-A OBIECTIVE DE REFERINŢĂ*) ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE ___________ Notă ... *) Obiectivele de referinţă şi activităţile de învăţare scrise în caractere italice şi marcate cu asterisc nu sunt obligatorii. CONŢINUTURI*) ___________ Notă ... *) Elementele de conţinut scrise în caractere italice şi marcate cu asterisc nu sunt obligatorii. 1. Autoritatea
10. a)Autoritate şi ierarhie ...
11. b)*) Autoritatea în spaţiul privat şi în spaţiul public ...
12. c)Raporturi între cetăţeni şi autorităţi: de conducere, de subordonare, respectarea autorităţii, respectarea cetăţenilor, controlul autorităţii de către cetăţeni, cooperarea cetăţeni-autorităţi (cooperarea dintre societatea civilă şi stat) ...
13. d)*) Consecinţe ale lipsei sau ale excesului de autoritate. ... 2. Libertatea şi responsabilitatea
14. a)Libertate personală, libertate politică şi libertate economică ...
15. b)Libertatea şi respectarea legilor; limite ale libertăţii; *delincvenţa juvenilă ...
16. c)Participarea cetăţenească şi responsabilitatea; decizie, acţiune şi asumarea consecinţelor acestora. ... 3. Dreptatea şi egalitatea
17. a)Dreptatea. Forme şi situaţii de manifestare a nedreptăţii ...
18. b)*) Tipuri de dreptate (distributivă, procedurală, corectivă sau reparatorie) ...
19. c)Justiţia ca instituţie de apărare şi de înfăptuire a dreptăţii ...
20. d)Egalitatea. Egalitatea şanselor, egalitatea în faţa legii; problema corupţiei ...
21. e)*) Tipuri de egalitate, ca deziderat (politică, juridică, economică: problema sărăciei şi a bogăţiei) ...
22. f)*) Egalitate, diferenţă şi competiţie într-o societate democratică ...
23. g)*) Rolul statului şi al societăţii civile în realizarea dreptăţii şi a egalităţii. ... 4. Proprietatea
24. a)Dreptul la proprietate; calitatea de proprietar; încălcarea dreptului la proprietate ...
25. b)Proprietatea publică, privată şi economia de piaţă ...
26. c)*) Economia de piaţă şi democraţia în România. ... 5. Patriotismul
27. a)Complexitatea identităţii personale în prezent: identităţi multiple (familială, regională/locală şi naţională, naţională şi europeană etc.) ...
28. b)Ce este patriotismul, cum se manifestă? ...
29. c)Patriotismul şi integrarea europeană ...
30. d)*) Alterări ale patriotismului: xenofobia, şovinismul, demagogia. ... STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANŢĂ MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI PROGRAMĂ ŞCOLARĂ REVIZUITĂ GEOGRAFIE CLASELE A V-A - A VIII-A Aprobat prin ordinul ministrului nr. 4698/07.07.2008 Bucureşti, 2008 NOTĂ DE PREZENTARE Prezentul document conţine programele şcolare revizuite de Geografie şi se adresează profesorilor care predau această disciplină în gimnaziu, la clasele a V-a, a VI-a, a VII-a şi a VIII-a. Programele şcolare sunt concepute pentru trunchiul comun şi au în vedere: - curriculumul nucleu (pentru clasele cu 1 oră/săpt.); - curriculumul nucleu extins (pentru clasele cu 2 ore/săpt.) Revizuirea curriculumului de Geografie a avut în vedere următoarele aspecte: - descongestionarea programelor şcolare; - menţinerea, conform planului - cadru de învăţământ în vigoare, a plajei orare (a posibilităţii de a studia disciplina Geografia în 1 - 2 ore/săpt.); - utilizarea modelului de proiectare curriculară centrată pe obiective, dezvoltarea unei strategii didactice pornind de la obiective şi asigurarea continuităţii şi a progresiei de la o clasă la alta; - asigurarea calităţii educaţiei şi compatibilizarea curriculumului naţional cu cel european, cu standardele europene prin formarea domeniilor de competenţe - cheie, îndeosebi a competenţelor interpersonale, interculturale, sociale şi civice, indispensabile vieţii active într-o societate a cunoaşterii specifică secolului XXI. Mutaţia esenţială propusă de prezentul curriculum este trecerea de la geografia de tip descriptivist spre un demers de învăţare conceptuală care încurajează înţelegerea relevanţei geografiei pentru viaţa cotidiană a copilului. Se urmăreşte, totodată, trezirea interesului acestuia de a cunoaşte direct, de a investiga şi de a înţelege faptul geografic imediat, precum şi importanţa protecţiei unui mediu ambiant favorabil unei vieţi sănătoase şi echilibrate. Cu alte cuvinte, studiul geografiei trebuie să depăşească - ori de câte ori este nevoie - spaţiul îngust al sălii de clasă, natura înconjurătoare fiind mediul cel mai potrivit de înţelegere a faptului geografic. Structura programei cuprinde: - obiective cadru, urmărite pe întreg parcursul învăţământului gimnazial; având un grad ridicat de generalitate şi complexitate, acestea se referă la formarea unor capacităţi şi atitudini generate de specificul disciplinei; - obiective de referinţă, formulând rezultatele aşteptate ale învăţării pentru fiecare an de studiu şi urmărind progresia în formarea de capacităţi şi achiziţia de cunoştinţe ale elevului de la un an de studiu la altul; - exemple de activităţi de învăţare care propun modalităţi de organizare şi de realizare a demersului didactic cu elevii; - conţinuturile învăţării, pe ani de studiu, care vizează realizarea obiectivelor cadru şi a obiectivelor de referinţă propuse; - standardele curriculare de performanţă la sfârşitul ciclului gimnazial, în calitatea lor de standarde naţionale, de sistem de referinţă pentru evaluarea calităţii procesului de învăţare, la sfârşitul gimnaziului. Pe clase, materia este organizată după cum urmează: - clasa a V-a: Geografia generală - elemente introductive. - clasa a VI-a: Geografia Europei. - clasa a VII-a: Geografia continentelor extraeuropene. - clasa a VIII-a: Geografia României. Dozarea şi progresia elementelor programei (atât a competenţelor solicitate, vizate la obiectivele de referinţă, cât şi a conţinuturilor) ţine seama de existenţa ciclurilor curriculare. Astfel, clasele a V-a şi a VI-a continuă introducerea şi familiarizarea elevilor în domeniul geografiei (începute în clasa a IV-a), iar clasele a VII-a şi a VIII-a prefigurează o aprofundare a achiziţiilor dobândite prin creşterea dificultăţii conceptelor şi a operării cu acestea. OBIECTIVE CADRU CLASA A V-A OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE CONŢINUTURI - CLASA A V - A CLASA A VI-A OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE CONŢINUTURI CLASA A VI - A Notă: Statele care urmează să fie studiate în mod obligatoriu vor fi prezentate într-o formă sintetică şi intuitivă. Elementele specifice vor sublinia caracteristicile naturale şi socio - umane principale, cu exemple semnificative şi minimale. Nu este necesară o corespondenţă între o oră de clasă şi studierea unei ţări; pot fi studiate două sau mai multe ţări într-o singură oră. CLASA A VII-A OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE CONŢINUTURI CLASA A VII-A CLASA A VIII-A OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE CONŢINUTURI România: Poziţie geografică Relieful ● Caracteristici generale (trepte şi forme de relief, proporţionalitatea reliefului) ● Unităţile majore de relief: Carpaţii, dealurile şi podişurile, câmpiile, Lunca şi Delta Dunării, Platforma continentală Clima ● Factorii genetici ● Elementele climatice, tipuri şi nuanţe de climă Apele ● Dunărea şi râurile interioare; lacurile, izvoarele minerale ● Marea Neagră Vegetaţia, fauna şi solurile ● Vegetaţia ● Fauna ● Solurile Populaţia ● Numărul populaţiei şi evoluţia numerică ● Repartiţia geografică şi densitatea populaţiei ● Structura populaţiei României Aşezările umane ● Aşezările rurale. Tipuri de sate ● Aşezările urbane ● Tipuri de oraşe ● Caracterizarea generală a oraşului Bucureşti Organizarea administrativ-teritorială Activităţi economice Agricultura ● Cultura plantelor şi creşterea animalelor Industria ● Industria energetică şi industria energiei electrice ● Alte ramuri: industria metalurgică, industria chimică, industria lemnului etc Sectorul terţiar (al serviciilor) ● Căile de comunicaţii şi transporturile ● Comerţul ● Turismul ● Locul României în economia europeană şi mondială ● Caracteristici ale mediului înconjurător STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANŢĂ MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI PROGRAMĂ ŞCOLARĂ REVIZUITĂ ISTORIE CLASELE a V-a - a VIII-a Aprobat prin ordinul ministrului NR. 4698/07.07.2008 Bucureşti, 2008 NOTĂ DE PREZENTARE Prezentul document conţine Programele şcolare revizuite de Istorie şi se adresează profesorilor care predau această disciplină în gimnaziu, la clasele a V-a - a VIII-a. Programele şcolare sunt concepute pentru trunchiul comun şi au în vedere: - curriculumul nucleu (1 oră/săpt. pentru clasele a V-a - a VII-a şi cu 2 ore/săpt. pentru clasa a VIII-a); - curriculumul nucleu extins (2 ore/săpt. pentru clasele a V-a - a VII-
31. a)marcat prin asterisc (*). Premisele revizuirii programelor şcolare sunt următoarele: - menţinerea, conform planului - cadru de învăţământ în vigoare, a plajei orare (cu posibilitatea de a studia disciplina Istorie în 1 - 2 ore/săpt. la clasele a V-a - a VII-a şi 2 ore/săpt. la clasa a VIII-a); - utilizarea modelului de proiectare curriculară centrată pe obiective. Procesul de revizuire a programelor şcolare pentru Istorie are la bază şi promovează următoarele principii: - revizuirea programelor şcolare prin descongestionarea acestora: eliminarea unor aspecte care plasau demersul didactic la un nivel prea teoretic şi accentuarea caracterului practic - aplicativ al acestuia; - dezvoltarea unei strategii didactice pornind de la obiective şi asigurarea continuităţii şi a progresiei de la o clasă la alta; - centrarea pe elev, ca subiect al activităţii instructiv - educative; - asigurarea coerenţei şi a progresiei la nivelul disciplinei, precum şi a corelării la nivel de arie curriculară; - compatibilizarea curriculumului naţional cu cel european, prin formarea domeniilor de competenţe cheie, indispensabile vieţii active într-o societate a cunoaşterii specifică secolului XXI; - asigurarea calităţii educaţiei. Prin disciplina Istorie, în gimnaziu, se continuă şi se aprofundează demersul iniţiat în învăţământul primar, în ceea ce priveşte formarea unui cetăţean creativ, cu abilităţi de comunicare socială, verbală şi non-verbală, având un set de valori care să-i orienteze activitatea şi care să coreleze evenimente din trecut cu realităţile prezentului pentru a contribui, în mod direct, la proiectarea unui viitor favorabil lui şi societăţii în care trăieşte. "Istoria" reprezintă, în gimnaziu, disciplina care: - formează şi dezvoltă gândirea creativă, prin metodele şi tehnicile specifice de investigare a faptelor istorice; - contribuie la conştientizarea interdependenţelor dintre identitate şi alteritate, dintre local şi naţional, respectiv global, dintre drepturi şi responsabilităţi, dintre ideile şi comportamentul propriu şi mediul socio-economic şi cultural etc.; - contribuie la construirea unei vieţi de calitate, prin valorile promovate; - favorizează fundamentarea unei culturi generale, necesară oricărui cetăţean al unei societăţi democratice. Pe parcursul celor patru ani de studiu al istoriei, efortul intelectual al elevului este gradat: de la o "introducere" în studiul istoriei (familiarizarea cu domeniul, cu particularităţile muncii arheologului/istoricului, cu izvoarele istorice şi modalităţile de interpretare) se trece la o aprofundare a cunoştinţelor şi a capacităţilor dobândite (creşterea dificultăţii conceptelor utilizate, utilizarea informaţiilor provenite din diferite surse, a deprinderile de comunicare şi de rezolvare de probleme specifice domeniului istoriei şi a ocaziilor de implicare în reconstituirea imaginii trecutului). Astfel curriculum-ul de istorie poate să contribuie la atingerea obiectivelor ciclurilor curriculare de observare şi de orientare. În clasele a V-a - a VII-a programa şcolară îi familiarizează pe elevi cu evoluţia omenirii începând din Preistorie şi ajungând în contemporaneitate. Programele şcolare pentru clasele a V-a - a VI-a abordează teme referitoare la importanţa oamenilor şi a mediului înconjurător în apariţia şi în evoluţia unor civilizaţii din întreaga lume, în timp ce programa şcolară pentru clasa a VII-a prezintă faptele istorice, considerate relevante pentru epoca modernă şi cea contemporană. Pe parcursul celor trei ani de studiu teme din istoria românilor sunt integrate istoriei universale. Pentru clasele a V-a - a VII-a sunt obligatorii obiectivele de referinţă, termenii istorice, conceptele, problemele de atins şi conţinuturile care nu au asterisc(*). În clasa a VIII-a programa şcolară vizează aprofundarea istoriei românilor, abordată din perspectiva influenţelor reciproce exercitate între spaţiul şi timpul istoric, între planul politic şi cel socio-cultural, între politica internă şi afirmarea în relaţiile internaţionale. Toate obiectivele de referinţă şi conţinuturile specificate în programa şcolară sunt obligatorii. Pentru clasa a VIII-a toate obiectivele de referinţă şi conţinuturile specificate în programa şcolară sunt obligatorii. Programa şcolară are următoarele componente: - obiective cadru, urmărite pe întreg parcursul învăţământului gimnazial; având un grad ridicat de generalitate şi complexitate, acestea se referă la formarea unor capacităţi şi atitudini generate de specificul disciplinei; - obiective de referinţă, formulând rezultatele aşteptate ale învăţării pentru fiecare an de studiu şi urmărind progresia în formarea de capacităţi şi achiziţia de cunoştinţe ale elevului de la un an de studiu la altul; - exemple de activităţi de învăţare care propun modalităţi de organizare şi de realizare a demersului didactic cu elevii; - conţinuturile învăţării, pe ani de studiu, ca mijloace prin care se urmăreşte atingerea obiectivelor cadru şi a obiectivelor de referinţă propuse, sunt prezentate sub forma a două niveluri: ● "termenii, conceptele şi problemele de atins" indică problemele-cheie ce caracterizează o temă şi pot structura acţiunea didactică; ● "conţinuturile" propun o concretizare a opţiunilor prezentate la nivelul anterior sub forma unei lecţii sau grup de lecţii; acest nivel se află cel mai "aproape" de elev. În demersul didactic vor fi integrate conţinuturilor şi Studiile de caz, care reprezintă exemplificări ale unor teme generale sau ocazii de învăţare prin descoperire în ceea ce priveşte modalităţile de scriere a istoriei. Lecţiile de sinteză reprezintă elemente de legătură cu celelalte discipline de studiu din aria "Om şi societate" şi deschiderea spre alte arii curriculare. - standardele curriculare de performanţă la sfârşitul ciclului gimnazial, în calitatea lor de standarde naţionale, de sistem de referinţă pentru evaluarea calităţii procesului de învăţare, la sfârşitul gimnaziului. Lectura integrală şi personalizată a programei şcolare şi înţelegerea logicii interne a acesteia reprezintă condiţii indispensabile în vederea bunei desfăşurări a activităţii cadrelor didactice, atât în alegerea manualelor şcolare şi în proiectarea activităţii didactice, cât şi în procesul de elaborare a manualelor şcolare. În cadrul programei, fiecărui obiectiv cadru îi sunt asociate obiective de referinţă; atingerea obiectivelor de referinţă se realizează cu ajutorul conţinuturilor. Cadrul didactic poate opta pentru utilizarea activităţilor de învăţare recomandate prin programă sau poate propune alte activităţi adecvate elevilor şi condiţiilor concrete din clasă. Strategiile de lucru propuse trebuie să ţină seama de experienţa elevilor la această vârstă şi să permită valorizarea pozitivă a acesteia. Centrarea pe elev, ca subiect al activităţii instructiv - educative presupune respectarea unor exigenţe ale învăţării durabile aşa cum sunt: - utilizarea unor metode active care pot contribui la dezvoltarea capacităţii de comunicare a elevilor, care stimulează potenţialul creativ al acestora şi dezvoltă atitudini pozitive faţă de sine şi de ceilalţi; - exersarea lucrului în echipă, a cooperării şi/sau a competiţiei; - realizarea unor activităţi care stimulează curiozitatea pentru studiul istoriei. OBIECTIVE CADRU CLASA A V-A OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE CONŢINUTURI 1. INTRODUCERE ÎN STUDIUL ISTORIEI Termeni istorici, concepte, probleme de atins: - definirea istoriei, izvoarele istoriei; - omul şi mediul; - cronologia: definiţie, tipuri (mileniu, secol, deceniu, epocă, eră - î.Hr/d.Hr.). Conţinuturi: ● Omul şi mediul ● Marile zone de apariţie a civilizaţiei 2. PREISTORIA UMANITĂŢII Termeni istorici, concepte, probleme de atins: - familie, vecini, relaţii de rudenie, sedentarizare; - evoluţia uneltelor, a ceramicii şi a aşezărilor. Conţinuturi: ● Apariţia, evoluţia şi răspândirea grupurilor umane 3. CIVILIZAŢII ALE ANTICHITĂŢII 3.1. ORIENTUL ANTIC OMUL ŞI MEDIUL Termeni istorici, concepte, probleme de atins: - agricultură, păstorit, meşteşug, *troc, comerţ, căi de comunicaţie. Conţinuturi: ● Popoarele Orientului Antic DE LA ORAŞELE-STATE LA IMPERII Termeni istorici, concepte, probleme de atins: - oraş-stat, regat, imperiu, dinastie, sclavi; - proprietatea asupra pământului*. Conţinuturi: ● Reconstituirea istoriei unui oraş-stat ● Regate şi imperii din Orientul Antic ● studiu de caz: Egiptul, Persia, *regatul evreilor ● *Viaţa cotidiană în Orientul Antic MOŞTENIREA CULTURALĂ A ORIENTULUI ANTIC Termeni istorici, concepte, probleme de atins: - cultură, scriere, papirus; - arhitectură, piramidă, *templu, sculptură. Conţinuturi: ● Şcoala, literatura, cunoştinţele ştiinţifice, arta ● studiu de caz: Piramidele 3.2. GRECIA ANTICĂ OMUL ŞI MEDIUL Termeni istorici, concepte, probleme de atins: - *epopee, *război troian, eleni; - influenţa mediului asupra vieţii şi asupra ocupaţiilor vechilor greci. Conţinuturi: ● Grecia arhaică ● studiu de caz: * "Iliada" şi * "Odiseea" FORMAREA POLIS-ULUI ŞI A DEMOCRAŢIEI. COLONIZAREA GREACĂ Termeni istorici, concepte, probleme de atins: - polis, democraţie, *strategi, *agora, *acropolă, cetăţean, barbar - colonizarea. Conţinuturi: ● Marea colonizare greacă LUMEA GREACĂ A SECOLULUI AL V-LEA Î.HR Termeni istorici, concepte, probleme de atins: - modelul democratic şi modelul aristocratic: Atena şi Sparta. Conţinuturi: ● Războaiele medice ● studiu de caz: Marathon ● Pericle şi epoca sa ● studiu de caz: *O zi în Agora LUMEA ELENISTICĂ Termeni istorici, concepte, probleme de atins: - mercenar, *falangă, elenism; - criza cetăţii greceşti. Conţinuturi: ● Imperiul macedonean ● studiu de caz: Alexandru cel Mare CULTURA GREACĂ ŞI ELENISTICĂ Termeni istorici, concepte, probleme de atins: - artele, ştiinţa, scrierea istoriei; - teatrul în societatea greacă; - divinităţile, sărbătorile. Conţinuturi: ● Descrierea unui templu ● *Descrierea unor sărbători ● *Educaţia, statutul femeii 3.3. LUMEA TRACO-GETO-DACĂ Termeni istorici, concepte, probleme de atins: - traci, daci, geţi, regalitate; - cultura materială şi spirituală a geto-dacilor. Conţinuturi: ● Raporturile geto-dacilor cu lumea greacă şi cu cea romană ● studiu de caz: *Sarmizegetusa 3.4. LUMEA ROMANĂ OMUL ŞI MEDIUL Termeni istorici, concepte, probleme de atins: - aşezarea şi locuitorii Italiei în Antichitate; REPUBLICA ROMANĂ Termeni istorici, concepte, probleme de atins: - rege, senat, patrician, plebeu; - *consul, *tribun al poporului, provincie; - *dictatură, principe; - războaiele din peninsulă; - organizarea primelor provincii; Conţinuturi: ● Roma: De la regalitate la republică ● studiu de caz: *Legea celor 12 table ● *Războaiele punice IMPERIUL ROMAN Termeni istorici, concepte, probleme de atins: - administraţia, romanizarea; - *viaţa cotidiană. Conţinuturi: ● Principatul ● Întinderea şi organizarea Imperiului CULTURA ROMANĂ Termeni istorici, concepte, probleme de atins: - *drept român, artă. Conţinuturi: ● Influenţa culturii şi a civilizaţiei române în lume DECLINUL IMPERIULUI ROMAN Termeni istorici, concepte, probleme de atins: - anarhie militară, dominat, patronat, colonat; - religie oficială; - încercări de reformare a Imperiului. Conţinuturi: ● Criza Imperiului Roman ● Creştinismul de la Constantin cel Mare la Theodosius I ● Menţinerea Imperiului Roman de Răsărit ● studiu de caz: *Constantinopolul 4. GENEZA LUMII ÎN MILENIUL I D.HR. CONSTITUIREA REGATELOR ROMÂNO-GERMANE Termeni istorici, concepte, probleme de atins: - noii stăpâni ai pământului, regalitatea barbară, aristocraţie militară; - *economie naturală. Conţinuturi: ● Formarea de noi popoare europene ● Imperiul Carolingian ETNOGENEZA ROMÂNEASCĂ. PRIMELE FORMAŢIUNI STATALE Termeni istorici, concepte, probleme de atins: - continuitate, etnogeneză, vlahi; - *legături cu romanitatea sud-dunăreană, creştinismul; - limba romanică, obşti săteşti, cnezat, voievodat. Conţinuturi: ● Etnogeneza românească ● Primele formaţiuni politice româneşti LUMEA SLAVĂ Termeni istorici, concepte, probleme de atins: - limbi slave, *boierime. Conţinuturi: ● Lumea slavă în secolele VII-X ● studiu de caz: Rusia kieveană LUMEA ARABĂ Termeni istorici, concepte, probleme de atins: - calif/califat, islam, *război sfânt Conţinuturi: ● Formarea şi expansiunea statului arab ● *studiu de caz: Mecca LECŢII DE SINTEZĂ 1. *Viaţa de zi cu zi a copiilor în Antichitate 2. Europa de la căderea Romei la anul 1000 CLASA A VI-A OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE CONŢINUTURI 1. LUMEA MEDIEVALĂ OMUL ŞI MEDIUL Termeni istorici, concepte, probleme de atins: - progrese tehnice; - orăşenime, atelier meşteşugăresc, breaslă, *manufactură; - viaţa cotidiană. Conţinuturi: ● Satul medieval ● studiu de caz: Descrierea unui sat medieval ● Oraşul medieval: centru meşteşugăresc şi comercial ● studiu de caz: Constantinopol SOCIETATEA FEUDALĂ Termeni istorici, concepte, probleme de atins: - proprietatea asupra pământului, nobilime, ţărănime liberă, ţărănime aservită, domeniu feudal; - senior, vasal, ierarhie feudală. Conţinuturi: ● Societatea medievală în Europa BISERICA ÎN EVUL MEDIU Termeni istorici, concepte, probleme de atins: - mănăstire; - cruciadă; - catolicism şi ortodoxism. Conţinuturi: ● Marea schismă a bisericii creştine