PLAN DE MANAGEMENT din 27 iunie 2016

PLAN DE MANAGEMENT din 27 iunie 2016 al sitului Natura 2000 ROSPA0062 Lacurile de acumulare de pe Argeș Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 770 bis din 3 octombrie 2016 Notă ... *) Aprobat prin Ordinul nr. 1.183 din 27 iunie 2016, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 770 din 03 octombrie

1. CUPRINS
2. INTRODUCERE 1.
3. Scurtă descriere a Planului de management ... 1.
4. Scurtă descriere a Sitului Lacurile de Acumulare de pe Argeș ... 1.
5. Cadrul legal referitor la aria naturală protejată și la elaborarea Planului de management ... 1.
6. Procesul de elaborare a Planului de management ... 1.
7. Istoricul revizuirilor și modificărilor Planului de management ... 1.
8. Procedura de modificare și actualizare a Planului de management ... 1.
9. Procedura de implementare a Planului de management ... ...
10. DESCRIEREA ARIEI NATURALE PROTEJATE 2.
11. Informații Generale 2.1.
12. Localizarea ariei naturale protejate ... 2.1.
13. Limitele ariei naturale protejate ... 2.1.
14. Suprapuneri cu alte arii naturale protejate ... ... 2.
15. Mediul Abiotic 2.2.
16. Geomorfologie ... 2.2.
17. Geologie ... 2.2.
18. Hidrologie ... 2.2.
19. Clima ... 2.2.
20. Soluri/subsoluri ... ... 2.
21. Mediul Biotic 2.3.
22. Ecosisteme ... 2.3.
23. Habitate 2.3.2.
24. Habitate Natura 2000 ... 2.3.2.
25. Habitate după clasificarea națională ... ... 2.3.
26. Flora de interes conservativ 2.3.3.
27. Plante inferioare ... 2.3.3.
28. Plante superioare ... ... 2.3.
29. Fauna de interes conservativ 2.3.4.
30. Ihtiofauna ... 2.3.4.
31. Herpetofauna ... 2.3.4.
32. Avifauna ... 2.3.4.
33. Mamifere ... ... 2.3.
34. Alte habitate și specii relevante 2.3.5.
35. Flora 2.3.5.1.
36. Analiza și descrierea asociațiilor ... 2.3.5.1.
37. Conspectul asociațiilor ... ... 2.3.5.
38. Fauna ... 2.3.5.
39. Habitate ... ... ... 2.
40. Informații socio-economice, impacturi și amenințări 2.4.
41. Informații socio-economice și culturale 2.4.1.
42. Comunitățile locale și factorii interesați ... 2.4.1.
43. Factorii de interes ... 2.4.1.
44. Utilizarea terenurilor ... 2.4.1.
45. Situația juridică a terenurilor ... 2.4.1.
46. Administratori și gestionari ... 2.4.1.
47. Infrastructura, construcții și agricultură ... 2.4.1.
48. Structuri turistice - cazare, alimentație, agrement ... 2.4.1.
49. Patrimoniu cultural ... 2.4.1.
50. Peisajul ... ... 2.4.
51. Impacturi 2.4.2.
52. Presiuni - impacturi trecute și prezente ... 2.4.2.
53. Amenințări - impacturi viitoare previzibile ... ... ... ...
54. EVALUAREA STĂRII DE CONSERVARE A SPECIILOR ȘI HABITATELOR 3.
55. Evaluarea stării de conservare a fiecărui habitat identificat ... 3.
56. Evaluarea stării de conservare a fiecărei specii de interes conservativ ... 3.
57. Hărțile sitului. ... ...
58. SCOPUL ȘI OBIECTIVELE PLANULUI DE MANAGEMENT 4.
59. Scopul Planului de management ... 4.
60. Obiective generale, specifice și activități 4.2.
61. Obiectiv general ... 4.2.
62. Obiectiv specific ... ... ...
63. PLANUL DE ACTIVITĂȚI ...
64. PLANUL DE MONITORIZARE A ACTIVITĂȚILOR ...
65. BIBLIOGRAFIE ȘI REFERINȚE ...
66. ANEXE ...
67. INTRODUCERE 1.
68. Scurtă descriere a Planului de management Planul de management al sitului Natura 2000 ROSPA 0062, Lacurile de acumulare de pe Argeș este documentul care descrie și evaluează situația prezentă a ariei naturale protejate, definește obiectivele, precizează acțiunile de conservare necesare și reglementează activitățile care se pot desfășura pe teritoriul acestuia, în conformitate cu obiectivele de management. Managementul ariilor speciale de protecție se realizează ca și pentru ariile speciale de conservare. În mare, obiectivele Planului de management vizează asigurarea unui statut de conservare favorabil al speciilor și habitatelor naturale de interes conservativ național și/sau comunitar, gestionarea durabilă a resurselor naturale și conservarea peisajului actual prin menținerea și încurajarea activităților antropice tradiționale. Scopul Planului de management este acela de a promova un model de gestiune care să permită dezvoltarea durabilă a comunităților umane și conservarea speciilor și habitatelor de interes comunitar, a diversității biologice și a celorlalte valori ale mediului natural din situl Natura 2000 ROSPA 0062 Lacurile de acumulare de pe Argeș. Obiectivele Planului de management vizează asigurarea unui statut de conservare favorabil al tuturor speciilor de interes conservativ național și/sau comunitar și al habitatelor acestora, gestionarea durabilă a resurselor naturale și conservarea peisajului actual prin menținerea și încurajarea activităților antropice tradiționale. Ca regulă generală, respectarea planurilor de management și a regulamentelor este obligatorie pentru administratorii ariilor naturale protejate, pentru autoritățile care reglementează activități pe teritoriul ariilor naturale protejate, precum și pentru persoanele fizice și juridice care dețin sau care administrează terenuri și alte bunuri și/sau care desfășoară activități în perimetrul și în vecinătatea ariei naturale protejate. Principiile Planului de management urmăresc trasarea unor linii generale pe care se va sprijini acțiunea de realizare a Planului de management. Principiul opiniei generale unitare Existența unei opinii generale comune asupra unui anumit aspect care privește situl ROSPA 0062, Lacurile de acumulare de pe Argeș, reprezintă o condiție esențială de abordare pluriinstituțională a unor aspecte de care depinde reușita aplicării prevederilor prezentului Plan de management. Planul de management al sitului Natura 2000 ROSPA 0062 Lacurile de acumulare de pe Argeș, se dorește a fi un mijloc de armonizare a acțiunilor instituțiilor responsabile de gestionarea resurselor din acest spațiu, în scopul atingerii obiectivelor legate de conservarea resurselor și dezvoltarea activităților socio-economice. Cooperarea dintre instituții situate la același nivel, local, județean, național, reprezintă elementul cheie de care depinde aplicarea Planului de management. Principiul dezvoltării durabile, ameliorării calității vieții și asigurării coerenței managementului Conceptul "Dezvoltarea durabilă", înseamnă menținerea posibilităților și condițiilor de viață pentru generațiile viitoare, în special a resurselor naturale regenerabile cel puțin la nivelul celor existente pentru generația actuală, precum și redresarea factorilor de mediu afectați de poluare. Planul de management are în vedere gestionarea patrimoniului natural și cultural al zonei sitului ROSPA 0062 Lacurile de acumulare de pe Argeș, prin promovarea acțiunilor cu impact nesemnificativ asupra mediului dând posibilitatea dezvoltării socio - economice. Principiul respectării autonomiei locale Autonomia locală poate reprezenta un instrument de promovare a acțiunilor ce țin de competența acestora în teritoriu fără a fi nevoie de aprobare la niveluri superioare. Importanța pe care o au administrațiile locale pentru aria naturală protejată este dată de faptul că deciziile de la acest nivel au proiecție directă în politica locală de mediu. Principiul precauției și transparenței în luarea deciziei Orice acțiune sau decizie, indiferent de caracterul ei este analizată din punct de vedere al beneficiilor și costurilor pe care aceasta le presupune, dar și din prisma efectelor negative asupra mediului și asupra colectivităților locale. Precauția nu impune excluderea activităților economice dintr-un spațiu, ci includerea în faza de investiție a aspectelor ce privesc impactul asupra mediului. Evaluarea impactului asupra mediului realizată în această etapă trebuie să reprezinte un ghid de desfășurare a activităților, beneficiarul investiției fiind obligat să îl respecte conform legislației de mediu în vigoare. Principiul precauției trebuie să stea la baza tuturor deciziilor care privesc în mod direct sau indirect zona sitului pentru împiedicarea creșterii suprafețelor degradate, a căror refacere implică costuri semnificative care nu pot fi suportate în acest moment de comunitățile locale. Se impune o transparență ridicată în luarea deciziilor, situațiile conflictuale fiind astfel îndepărtate. Principiul conservării diversității biologice Diversitatea biologică prezintă o importanță deosebită pentru evoluție și pentru conservarea ecosistemelor și speciilor. Cerința fundamentală pentru conservarea diversității biologice este conservarea "in situ" a ecosistemelor și habitatelor naturale și menținerea și refacerea populațiilor viabile de specii în mediul lor natural. Planul de management trebuie să urmărească integrarea obiectivelor de conservare și protecție a speciilor și habitatelor de interes național și comunitar, educația, informarea și implicarea publicului în gestionarea patrimoniului sitului Natura
69. ... 1.
70. Scurtă descriere a Sitului Lacurile de Acumulare de pe Argeș Situl Natura 2000 ROSPA 0062 Lacurile de acumulare de pe Argeș, reprezintă o arie naturală protejată al cărei scop este conservarea unor specii avifaunistice și habitate importante sub aspect faunistic și forestier, ținând cont de modificările suferite, apariția de noi habitate și numărul mare de specii de păsări de pasaj pe care le adăpostește. Situarea geografică a sitului în apropierea zonelor intens locuite și pronunțat urbanizate, oferă o puternică amprentă caracterului peisagistic și recreativ. Situl ocupă o suprafață de 2260 ha, se desfășoară în zona continentală și cuprinde Platforma dintre râurile Argeșel și Argeș, cunoscută sub denumirea geografică de Platforma Argeșului. Situl Natura 2000 ROSPA 0062 Lacurile de acumulare de pe Argeș, este constituit în prezent din 6 suprafețe avifaunistice cu statut de protecție comunitar. Situl Natura 2000 ROSPA 0062 Lacurile de acumulare de pe Argeș Tabelul nr. 1 Situl Natura 2000 ROSPA 0062 Lacurile de acumulare de pe Argeș, este amplasat în partea de sud a județului Argeș, pe raza teritoriului administrativ al localităților Bascov, Băiculești, Bradu, Budeasa, Călinești, Căteasca, Curtea de Argeș, Merișani, Pitești, Topoloveni și Ștefănești. Situl se întinde din zona localității Vâlcele, de-a lungul râului Argeș, până la localitatea Recea - Udeni Zăvoi. Restul terenului din zona de tampon a lacurilor ce formează situl, se regăsește în domeniul public al localităților riverane. Sectorul Zigoneni - Golești, este localizat între coordonatele latitudinale de 45°44' latitudine nordică și 45°47' latitudine nordică iar acest fapt pune în evidență particularitățile climatice. Înainte de anul 2007, zona lacului Bascov este luată în evidență ca rezervație ornitologică de către Comisia Monumentelor Naturii Argeș și Muzeul Județean Argeș și propusă spre validare oficială ca arie natural protejată prin Hotărârea nr. 30/2004 a Consiliului Județean Argeș, pe o suprafață de 162 ha. Administrativ, cuprinde teritorii ale comunelor Bascov și Budeasa. Ulterior a fost declarat arie de protecție avifaunistică prin Hotărârea de Guvern nr. 2151/2004, privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. Situl Natura 2000 ROSPA 0062, Lacurile de acumulare de pe Argeș, a fost propus în baza Directivei 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice și declarat prin Hotărârea Guvernului nr. 1284/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată și încadrarea în categoria de management ca arie de protecție specială avifaunistică, parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările și completările ulterioare. Prin Hotărârea nr. 4/1974 a Consiliului Popular al Județului Argeș, toate lacurile de baraj de pe râul Argeș, până la Golești, au fost declarate "zone umede protejate". Descrierea generală a sitului Aceste lacuri sunt oligomezotrofice. Apariția lor a condus la modificarea și apariția de noi habitate. Vegetația este compusă din rășinoase, fag în amestec cu rășinoase, stejar în zona colinară. În partea mijlocie și inferioară a cursului, pădurile alternează cu suprafețe de teren cu altă utilizare-agricolă, livezi, fânețe. Clase de habitate: plaje de nisip, râuri, lacuri, mlaștini, turbării, păduri de conifere. Calitate și importanță: Acest sit este foarte important pentru numărul mare de specii de păsări de pasaj pe care le adăpostește: Ciconia ciconia, Egretta garzetta, Lanius collurio, Ardeola ralloides, Aythya nyroca, Gavia arctica, Ixobrychus minutus, Lanius minor, Mergus albellus. Vulnerabilitate: În sit se desfășoară activități antropice: cultivarea terenurilor, îndepărtarea haturilor și crângurilor, îndepărtarea lăstărișului, exploatații piscicole. Suprafață: 2260 ha. Lacuri componente: Zigoneni, Vâlcele, Budeasa, Bascov, Pitești / Prundu, Golești. Lacurile se află la contactul dintre Câmpia Română, mai exact Câmpia Înaltă a Piteștilor, Platforma Cândești, Platforma Argeșului și Platforma Cotmeana - toate părți componente ale Podișului Getic. În nord, zona este dominată de Subcarpații Getici și de Munții Făgăraș. ... 1.
71. Cadrul legal referitor la aria naturală protejată și la elaborarea Planului de management Tabelul nr. 2 La data elaborării Planului de management custodele ariei protejate este Fundația Eco-Montan 2000, care a implementat proiectul "Management durabil și conștientizare publică în situl Natura 2000, Lacurile de acumulare de pe Argeș," cod SMIS-CSNR 36314, pe parcursul a 32 de luni. ... 1.
72. Procesul de elaborare a Planului de management Procesul de elaborare a Planului a cuprins următoarele etape:
73. Elaborarea studiilor de inventariere faună și floră care fundamentează măsurile de management, privind inventarul speciilor și situația habitatului; ...
74. Interpretarea rezultatelor campaniilor de măsurare din cadrul studiilor de bază; ...
75. Formularea măsurilor de management general ale sitului; ...
76. Consultarea publică, a factorilor interesați, pentru a se asigura fezabilitatea și acceptarea Planului de management; ...
77. Elaborarea Rapoartelor de progres; ...
78. Îmbunătățirea Planului de management ca urmare a Rapoartelor de progres; ...
79. Aprobarea Planului de management; ...
80. Multiplicarea și diseminarea Planului de management. ... Un comitet științific alcătuit din reprezentanții beneficiarului, ai partenerilor și personalități științifice a verificat studiile de bază și Planul de management. Elaborarea Planului de management s-a făcut conform ghidului "Procesul de elaborare a planurilor de management pentru arii protejate din România"- manual și instrumente - elaborat de Michael R Appleton în cadrul proiectului "Managementul conservării biodiversității în România" - facilitare și asistență tehnică în schimbările internaționale, proiect al Băncii Mondiale numărul RO-GE-44176 și Proietului Sincron. Acesta devine un proces continuu, pornind de la cercetare și strângerea de informații, evaluare și analiză, până la elaborarea planului, implementarea lui urmată de monitorizare și revizuire. Au fost parcurse etapele de preparare a planificării, strângere și grupare a informației, definire a scopului, identificarea obiectivelor, identificarea unui set de acțiuni și indicatori, desemnarea unei priorități și planificarea în timp pentru fiecare acțiune, urmând să se realizeze și asigurarea aprobării planului, legalizarea și publicarea lui. Redactarea Planului de management pentru situl Natura 2000 ROSPA 0062 Lacurile de Acumulare de pe Argeș, a început în anul 2012, fiind precedată de elaborarea măsurilor minime de conservare și de Regulamentul ariei protejate. În etapa următoare, au fost căutate informații bibliografice recente referitoare la biodiversitatea zonei aflate în limitele ariei naturale protejate. Cu acest prilej s-a constatat faptul că nu există foarte multe lucrări publicate legate de subiectul dorit. Studiul florei și vegetației din zona lacurilor se regăsesc în lucrările de specialitate, care sunt amintite la cap. 7 "Bibliografie și referințe". O mare parte din flora bazinului Argeș se regăsește în colecția Muzeului Județului Argeș, rod al cercetării efectuate în timp de: Radu Stancu, Petruța Pestroiu, Teodora Mavrodin, Valeriu Alexiu și alții. Studiul avifaunei a beneficiat de aportul adus de profesorul Radu Gava și mai tinerii săi colaboratori, Denisa Conete sau Adrian Mestecăneanu. Ihtiofauna a fost mai bine cercetată, studiile lui Grigore Antipa -1909, Mihai Băcescu - 1943, dar mai ales cele efectuate de regretatul academician Petre Bănărescu - 1957 - 2003, constituie momente de referință pentru specialiștii în ihtiologia de ape dulci. În etapa de teren desfășurată încă din anul 2012, s-a procedat în special la cartarea tipurilor de habitate și reevaluarea speciilor existente. Astfel, echipa de bază, a parcurs în elaborarea Planului de management, următoarele etape: – Identificarea contextului legal al planificării; ... – Identificarea factorilor interesați în elaborarea unui plan de participare a acestora; ... – Strângerea și gruparea informației; ... – Definirea obiectivului general, a temelor principale de management și a obiectivelor; ... – Desemnarea priorităților, planificării în timp și a colaboratorilor-cheie; ... – Identificarea și planificarea acțiunilor de monitorizare. ... Etapele ulterioare elaborării Planului de management sunt responsabilitatea custodelui, după cum urmează: – Aprobarea, Publicarea și Difuzarea - Diseminarea, ... – Lansare formală și evenimente de difuzare, ... – Elaborarea Planurilor de lucru anuale, ... – Elaborarea Planului de comunicare. ... Pentru realizarea Planului de management a fost adoptată o metodologie de lucru specifică, ce a urmărit identificarea principalelor oportunități și amenințări, a măsurilor ce pot avea rezultate concrete și a indicatorilor de monitorizare a rezultatelor. Au urmat apoi consultări ale factorilor interesați și solicitarea avizului de mediu. Consultarea tuturor factorilor interesați cu privire la Planul de management revine custodelui, calendarul de consultare va cuprinde minimum două întâlniri, la termene stabilite conform proiectului POS MEDIU. – prima după obținerea avizului de mediu, înainte de trimiterea spre avizare la Autoritatea competentă de Mediu a Planului de management. ... – a doua întâlnire va avea loc în partea de implementare a proiectului, în cadrul acesteia fiind prezentat Planul de management aprobat conform cerințelor. ... ... 1.
81. Istoricul revizuirilor și modificărilor Planului de management Pentru Situl Natura 2000 ROSPA 0062 Lacurile de acumulare de pe Argeș nu a fost elaborat și aprobat anterior un plan de management. Planul de management al sitului Natura 2000 ROSPA0062 Lacurile de Acumulare de pe Argeș - istoricul edițiilor, revizuirilor și modificări Tabelul nr. 3 ... 1.
82. Procedura de modificare și actualizare a Planului de management Revizuirile Planului de management sunt prezentate sintetic în tabelul nr. 1, Procedura de actualizare, revizuire sau modificare a Planului de management; Inițiativa modificărilor revine custodelui, în conformitate cu schimbările intervenite după finalizarea și avizarea Planului de management, la propunerea factorilor interesați, după caz: – modificări legislative care privesc statutul ariei protejate, protecția biodiversității; ... – necesitatea aplicării unor măsuri suplimentare de protecție în sit; ... – necesitatea introducerii unor noi obiective de cercetare în conservarea biodiversității; ... – necesitatea introducerii unor noi obiective conform politicilor viitoare în conservarea biodiversității la nivel regional sau comunitar. ... ... 1.
83. Procedura de implementare a Planului de management Planul de management reprezintă documentul oficial al unui proces continuu și va fi implementat de către custode, pe o perioadă de 5 ani începând cu anul aprobării acestuia. ... ...
84. DESCRIEREA ARIEI NATURALE PROTEJATE 2.
85. Informații Generale Din amonte spre aval în situl Natura 2000 ROSPA 0062 Lacurile de Acumulare de pe Argeș sunt următoarele lacuri: Lacul Zigoneni Lacul de acumulare Zigoneni este situat în aval de Curtea de Argeș, accesul la acesta putându-se realiza de pe drumurile 7C și 704 H. Are o suprafață de 165 ha și un volum de 13,3 mil. mc de apă, este un lac eutrof, iar din punct de vedere al calității apei, se înscrie în clasa a I-a de calitate. Acesta este cuprins între 45° 00' 40" - 45° 04' 44" latitudine nordică și 24° 39' 20" - 24° 39' 57" longitudine estică. Dealurile din jur sunt acoperite cu păduri de Fagus sylvatica, Carpinus betulus, Quercus robur și Quercus petraea, livezi cu pomi fructiferi și culturi agricole - Turcu, 1970, Teză de doctorat. În perimetrul lacului, vegetația este destul de sărăcăcioasă, fiind prezentă în măsură mai mare la coada lacului. Pe malul drept, există o reminiscență a fostelor zăvoaie din zonă. Date tehnice - baraj Zigoneni Beneficiarul investiției este Hidroelectrica S.A. iar construcția și echipamentele au fost executate de Hidroconstrucția S.A., sucursala Argeș. Lucrările s-au executat în perioada anului
86. Cota la coronament este de 395.00 m cu o înălțime a barajului de 27.00 m. Lungimea barajului este de 31.00 m, cu o lungime a digului de 2.812 m și un volum al acumulării de 313,30 mil.m. Acumularea Zigoneni este realizată cu centrală, barajul de tip etajat cu clapetă, vane segment și timpan de retenție cu 3 deschideri de 4,00 x 4,00 la partea inferioară și o deschidere de creastă de 16,00 x 3,00 la creastă, echipată cu o stavilă, clapetă și diguri de 437 m la malul drept și 2.375 la malul stâng. Pe partea stângă a barajului este un descărcător lateral format din 2 galerii de 2,50 x 2,00 echipate cu vane plane. Poate descărca 90 mc/s. Centrala Zigoneni este o centrală baraj- tip CB, având o cădere brută de 21,00 m la un debit instalat de 90 mc/s la fel ca toate celelalte centrale de pe Argeș. Are dimensiunile de 33,70 x 36,15 cu latura mică în amonte. Bazinul de liniștire constă dintr-o conductă de beton armat lungă de 60,00 m, care lateral stânga este mărginită de zidul descărcătorului lateral de avarie. Canalul de fugă are o lungime de 2.480 m de secțiune trapezoidală cu 20 m lățime la bază. Puterea instalată a CHE Zigoneni este de 15,40 MW și produce o energie medie de 26.00 GWh/an. Lacul Vâlcele Barajul Vâlcele face parte din salba de lacuri și baraje realizate în bazinul superior al râului Argeș, pentru valorificarea potențialului hidrologic și hidroenergetic al zonei situate în aval de barajul și acumularea Vidraru. Acumularea Vâlcele este situată în județul Argeș, în lungul drumului național DN7, ce leagă municipiile Pitești și Curtea de Argeș. Acest lac antropic este cuprins între următoarele coordonate geografice: 44° 58' 27" - 45° 00' 40" latitudine nordică și 24° 42' 21" - 24° 44' 27" longitudine estică. Lacul de acumulare se întinde în amonte de baraj având o lungime de 4850 m, în lungul căii ferate Pitești - Curtea de Argeș. Conform datelor furnizate de Direcția Apelor Argeș - Vedea Pitești, Lacul Vâlcele are o suprafață de 429 ha - 41 mil. mc apă. Acesta este un lac eutrof, iar din punct de vedere al calității apei, se înscrie în clasa a II-a de calitate conform Registrului Român al Marilor Baraje. Dealurile și luncile din împrejurimi sunt acoperite cu păduri de foioase, livezi cu pomi fructiferi și culturi agricole. Vegetația palustră tipică este sărăcăcioasă și ocupă suprafețe restrânse spre coada lacului. Lacul Budeasa Acumularea Budeasa este amplasată în bazinul mijlociu al râului Argeș, este cuprinsă între următoarele coordonate geografice: 44° 54' 45" - 44° 56' 31" latitudine nordică și 24° 46' 41" - 24° 49' 52" longitudine estică, la circa 30-35 km N de orașul Pitești, lacul de acumulare desfășurându-se pe o lungime de 5,5 km, de la coada lacului Bascov până în dreptul comunei Merișani. Lățimea maximă este de 0,8 km, adâncimea maximă de 15 m, iar suprafața este de 413 ha. Anul punerii în funcțiune este
87. Din punct de vedere al calității apei, lacul Budeasa se înscrie în clasa β-mezosaprobă - clasa a II-a de calitate, caracterizat prin gradul de mineralizare a substanțelor organice foarte ridicat și nutrienți în cantitate mare, gradul de poluare fiind moderat. Transparența apei este în general mare și cantitatea de oxigen dizolvat foarte crescută. Dealurile și luncile din împrejurimi sunt acoperite cu păduri de foioase, livezi cu pomi fructiferi și culturi agricole. Vegetația palustră tipică este dezvoltată mai mult spre coada lacului. Date tehnice - baraj Budeasa Gândită inițial tot ca o centrală pe canal de derivație, pe parcursul realizării întregii cascade de pe râul Argeș s-a observat ca acumulările de la Bascov și Pitești, executate înainte, au fost puternic colmatate de apele râului Vâlsan care este neregularizat, a cărui confluență cu Argeșul era în amonte. Astfel, în locul unei centrale pe canal de derivație a fost proiectată și realizată o acumulare de 54,90 mil mc, formată din versant, diguri, un descărcător de ape mari și o centrală baraj. Noile debite recalculate după viiturile din 1970 - 72 au ajuns la 750 mc/s pentru asigurarea de 1% și 1.300 mc/s pentru asigurarea de 0,1%, iar debitul de verificare de 1.950 mc/s. Alte folosințe pe care le-a satisfăcut această acumulare au fost asigurarea unui debit suplimentar de 1,17 mc /s pentru consumatori, să mărească producția de energie electrică prin uzinarea debitului râului Vâlsan, să reducă substanțial procesul de colmatare a lacului Bascov, să scoată suplimentar de sub efectul inundațiilor o suprafață de cca 7.000 ha și să înlocuiască regularizarea unui sector de vale de cca 7 km. Rezervarea unui volum important în acumulare pentru atenuarea viiturilor -27,1 mil mc, era necesară întrucât acumulările din amonte ca Zigoneni și Vâlcele - nu aveau volume prevăzute pentru atenuarea viiturilor, iar efectul de atenuare a lacului Vidraru în secțiunea Pitești era de max. 10%. Lacul de acumulare Budeasa are o lungime de 5,5 km, este mărginit la malul drept de un dig de protecție de 4.625 m, iar la malul stâng de un dig de 934 m, care se închide în terasa ce constituie malul lacului pe o altă lungime de 2.500 m. Plin, lacul ocupă o suprafață de 643 ha. Barajul este asemănător celorlalte baraje din amonte, de pe cascada Argeșului, de tip etajat, cu timpan de reținere, 4 deschideri de fund la nivelul talvegului de 4,00 x 4,00 și 2 de suprafață de 4,00 x 8,00 m. Față de barajele din amonte se remarcă creșterea numărului de goliri de fund de la 3 la 4, ca urmare a noului afluent Vâlsan. În culeea mal drept este o priză dublă de captare a apei de la suprafață sau semi adâncime și care alimentează Stația de tratare apă potabilă Budeasa, pentru municipiul Pitești. Priza este continuată cu o cameră de sedimentare care poate fi spălata, o cameră de admisie și o cameră a vanelor de unde pleacă 3 conducte, una de 400 mm pentru irigații și două de 1.200 mm către Uzina de Apă Budeasa. La malul stâng există o priză de rezervă pentru alimentarea municipiului Pitești care se înțeapă în conductele ce pleacă de la malul drept. În deschiderile 1 și 3 ale barajului, pe creasta descărcătorului, sunt practicate 2 prize tiroleze sub forma unui canal cu grătar, din care pleacă o conductă de legătură cu camera de încărcare a prizei mal stâng și asigură captarea de rezervă pentru ape de adâncime. CHE Budeasa este o centrală baraj amplasată în frontul de retenție, având atribuții, dotări și capacități similare celorlalte lucrări din aval, dar o producție de energie electrică mai mare datorită căderii mai mari - 15,00 m față de 7,70 m. Incinta Gălășești: de remarcat că la coada lacului Budeasa este amplasată o incintă, care este despărțită de un dig de protecție având coronamentul la cota 303,00 și lungimea de 2.280 m. Este destinată agriculturii, dar și inundării atunci când nivelurile în lac depășesc nivelul coronamentului, undeva între viitură cu asigurare de 1% și 0,1%. Incinta se descarcă printr-un canal în albia naturală a Argeșului, în aval de nodul Budeasa. Beneficiarul investiției este Hidroelectrica S.A. și CNAR. Lucrările s-au executat în perioada anului
88. Cota la coronament este de 288.75 m cu o înălțime a barajului de 21,25 m. Lungimea barajului este de 55.00 m, cu o lungime a digului de 3,571.00 m. Acumularea de capacitate redusă -5,245 mil mc și 140 ha, este realizată la adăpostul digului mal drept de 2.811 m, a celui de la malul stâng de 760 m și a terasei naturale de la malul stâng. Ca și celelalte diguri, etanșarea în adâncime este realizată cu perete continuu din beton sau gelbeton, taluzul udat este etanșat cu perete de beton armat, coronamentul este prevăzut cu o grindă spargeval, iar la piciorul aval al taluzului înierbat este un contra canal de colectare a apelor de infiltrații. De scos în evidență că datorită colmatării, volumul inițial al acumulării s-a redus de la 5,245 mil mc la 2,408 mil mc. Puterea instalată a CHE Budeasa este de 11.50 MW și produce o energie medie de 15,80 GWh/an. Lacul Bascov Lacul Bascov are o suprafață totală de 300 ha, care cuprinde suprafața acvatică /140 ha / precum și zonele insulare, o adâncime maximă de 10 m și este amplasat la aproape 2 km amonte de limita nordică a municipiului Pitești. Este cuprins între următoarele coordonate geografice: 44° 53' 48" - 44° 54' 52" latitudine nordică și 24° 42' 21" - 24° 50' 56" longitudine estică. Datorită colmatării în decursul a peste 30 ani de exploatare s-au format mai multe insule și zone stuficole cu suprafața totală de 28 ha. Situl se află situat pe raza administrative a comunelor Budeasa-Bascov la o altitudine medie de 256 m. Tipul de vegetație întâlnit este palustră specifică. Pe lac s-a amenajat și o bază nautică pentru sporturi olimpice. Apa este încadrată în clasa I de calitate. Datorită aluviunilor, în centrul lacului au apărut trei insule. Acestea, ca și malurile și partea dinspre amonte, sunt invadate de o vegetație palustră cu stuf, papură, anini și sălcii, care constituie pe parcursul anului habitate favorabile pentru multe specii de păsări. Construit în 1970, el este amplasat la aproape 1 km amonte de confluența râului Argeș cu pârâul Bascov și la aproape 3 km aval de barajul Budeasa. Se află la aproximativ 100 km distanță față de izvoarele Argeșului și la 300 m altitudine. Servește la producerea energiei electrice, ca rezervă de apă a orașului Pitești și pentru agrement. Biotopul și biocenozele nou formate prin apariția acumulărilor formează un ecosistem nou diferit de cel inițial. Prin amenajarea acestei construcții, s-a modificat regimul de curgere al râului Argeș, biotopul din reofil devine lentic. În acest biotop a avut loc o creștere semnificativă a sedimentării suspensiilor, deci apariția unui facies mâlos pe cuvetă, de asemenea, a avut loc instalarea și dezvoltarea unei biocenoze dominate de speciile stagnofile și cosmopolite. În mijlocul lacului datorită depunerilor masive de aluviuni s-a format o insulă care reprezintă un spațiu propice dezvoltării speciilor de păsări, oferind adăpostul necesar atât speciilor sedentare cât și celor de pasaj. A fost propusă și aprobată ocrotirea întregului lac astfel încât să se asigure condițiile necesare de viață pentru toate speciile de plante și animale existente. Arealul se caracterizează printr-o biodiversitate bogată, reflectată de structura variată a fitocenozelor ierboase și lemnoase întâlnite în regiune. În zona mediană a malurilor drept și stâng întâlnim o vegetație acvatică și palustră, cu specii ale genului Phragmithes, Typha, Carex, Juncus, alcătuind stufărișuri și păpurișuri, care, pe malul stâng al lacului, fac trecerea spre zăvoi. Aici întâlnim specii de Salix, Alnus, Populus. Spre coada lacului, pe malul stâng întâlnim un pâlc de conifere reprezentat prin specii de Pynus. În interiorul bazinului, colmatarea accentuată a permis instalarea unor porțiuni de uscat, astfel încât, în mijlocul lacului a luat naștere o insulă caracterizată printr-o vegetație higro-hidrofilă reprezentată prin specii ale genurilor Carex, Juncus, Phragmites, Typha, precum și exemplare de Salix sp., Alnus incana, Populus alba, Rosa canina; partea dinspre coada lacului este invadată de o vegetație palustră specifică. Dintre speciile submerse sunt prezente specii de Ceratophillum - cosor, Myriophyllum - brădișor, specii de alge verzi. În ceea ce privește biologia lacului, acesta se încadrează în clasa de saprobitate β-mezosaprobă, cu grad de curățenie de 60%. Această clasă este caracterizată prin grad ridicat de mineralizare a substanțelor organice, cantitatea de oxigen crește peste 50%, iar importanța bacteriilor în ecosistem scade. Lacul Bascov este declarat ca arie naturală protejată prin Hotărârea nr. 30/2004 a Consiliului Județean Argeș - arie de protecție specială avifaunistică, având o avifaună bogată în specii, predominând passeriformele. Ulterior a fost declarat arie de protecție avifaunistică prin Hotărârea Guvernului nr. 2151/
89. Schema generală de amenajare a nodului hidroenergetic Bascov este asemănătoare celorlalte noduri, cu oarecare diferențe date de situația geo-morfologică și iminenta vecinătate a municipiului Pitești. Descărcătorul de ape mari este un stăvilar de tip WES cu profil practic, constituit dintr-un radier masiv, deversor din beton armat, schema statică cuva, în care sunt încastrate culeele și cele 3 pile intermediare care formează 4 câmpuri deversoare a 12,00 m. Retenția este realizată cu stavile segment de 12,00 x 5,50 m cu clapeta inclusă de 9,90 x 1,50 m. Disipatorul la această amenajare este într-o singură treaptă, de tip bazin cu dinți Rebock și prag șicanat, în lungime de 55,50 m. Este continuat cu o rizbermă mobilă de 55,50 m alcătuită din blocuri de beton și anrocamente. În culeea mal stâng este amplasată priza principală de apă cu debitul maxim de 6,00 mc /s pentru alimentarea Stației de Pompare Bascov, care la rândul ei alimentează Uzina de Apă Budeasa, pentru alimentarea cu apă potabilă a municipiului Pitești. Priza este urmată de o cameră de spălare, o cameră de vane și conducta casetată de alimentare din beton armat de 1,20 x 1,80 m. În deschiderea nr. 4 a barajului deversor este amplasată o priză de tip tirolez legată printr-o conductă de camera de spălare de la malul stâng. Stația de pompare pentru irigații, aflată în administrarea Institutului Pomicol Mărăcineni, s-a realizat la cca 500 m amonte de baraj, pe digul mal stâng al acumulării. Accesul apei la priză se face printr-o conductă de 400 mm. Stația de pompe este o sursă de rezervă care asigură alimentarea cu apă brută a Uzinei de Apă Budeasa, este amplasată în stânga barajului Bascov și este deservită de 3 linii tehnologice separate, fiecare fiind echipată cu câte o electropompă cu ax vertical, montată în camera umedă. Partea subterană este constituită dintr-o cuvă din beton armat de 16,50 x 15,50 m care se ridică până la planșeul sălii motoarelor. Aducțiunea apei de la prize în camera de distribuție a stației de pompare, comună celor 3 linii, se face prin conductele casetate. Refularea către Uzina de apă se face prin 2 conducte metalice de 1.000 mm. Centrala Bascov este amplasată pe malul drept, în continuarea barajului deversor și este echipată cu 2 turbine Kaplan de 3,8 MW, care funcționează cu un debit de 45 mc/s fiecare, la o cădere de 10,5 m, producând 14,30 MW/h în anul hidrologic mediu. Regimul de funcționare este preponderent la vârful de sarcină de seară și este dat de rezervele de apă din lacurile de acumulare propriu și din amonte. Canalul de fugă are o lungime de 2.251 m și descarcă în vechea albie a Argeșului. Lacul Pitești - Prundu Între anii 1967 - 1971, în imediata apropiere a orașului Pitești, a fost construit Lacul de acumulare Pitești-Prundu, cu o suprafață de 122 ha, o lungime de 4220 m și un volum inițial de 4,5 milioane mc. Este cuprins între următoarele coordonate geografice: 44° 50' 37" - 44° 52' 03" latitudine nordică și 24° 52' 46" - 24° 54' 15" longitudine estică. A fost realizat în scopuri economice - alimentarea cu apă a S.C. Arpechim Pitești S.A., a sistemului de irigații Ștefănești - Călinești, producerea de energie electrică prin C.H.E. Prundu - dar și de agrement. Colectând totodată și apele Râului Doamnei, lacul este situat la zona de contact a trei mari unități geomorfologice: Piemontul Cândești la nord-est, Platforma Cotmeana la nord-vest și Câmpia Română, cu subunitatea Câmpia Înaltă a Piteștiului, la sud. Face parte din terasa inferioară a râului Argeș, cu o altitudine cuprinsă între 200 și 300 m. Debitele maxime, la stația hidrologică Pitești, punctul Ștrand, au fost de 1500 - 1600 mc/s - 1972 - 1979, viiturile datorându-se, în mare măsură, regimului precipitațiilor relativ uniform în zona de munte, de deal și de platformă. Colmatarea lacului este foarte accentuată ceea ce determină o exploatare fără tranșe de atenuare la viituri. Procesul, care a făcut ca de la un volum inițial de 4,48 milioane mc să se ajungă azi la un volum maxim de 1,3 milioane mc, a permis, în anumite zone ale sale, dezvoltarea stufărișurilor și a păpurișurilor, precum și a altor plante specifice zonelor umede. Acestea oferă locuri propice pentru cuibărit și refugiu pentru păsările din mediul acvatic sau amfibiu. Barajul este de greutate și pământ și are o înălțime de 20 m. Zidurile de racord sunt formate din ziduri de sprijin din beton simplu și fac legătura între barajul deversor și barajele laterale. Digurile laterale sunt de tip omogen din balast. Lacul este înconjurat de o șosea de centură intens circulată. În amonte, peste râul Argeș și Râul Doamnei trec alte șosele cu trafic intens către Câmpulung și Topoloveni. Pe malul drept al acumulării se află orașul Pitești, cu Parcul Ștrand și cartierul Tudor Vladimirescu, iar pe malul stâng, satul Zăvoi, aparținând de orașul Ștefănești. Tot pe stânga se află clădirea Euromall Pitești și centura ocolitoare în regim de autostradă a orașului Pitești. Spre cartierul Tudor Vladimirescu s-a amenajat o plajă, iar pe partea stângă s-a construit o autostradă. Pe malul drept, către centrul lacului, pătrunde o limbă de pământ acoperită cu vegetație palustră tipică. În primăvara anului 2007, a fost distrusă vegetația palustră -stufăriș și păpuriș- și lemnoasă pe o suprafață mare de teren, de pe porțiunea de pământ formată în interiorul lacului, în scopul construirii unei baze de agrement dotată cu: ATV-uri, sky-jeturi, sky nautic, șalupe, avioane pentru școală de pilotaj. Pentru aceasta, s-a amenajat o pistă de avioane, s-a instalat un turn metalic de observație și s-a creat o pistă de acces auto, favorizând astfel accesul necontrolat al autovehiculelor în zona de cuibărit și odihnă a păsărilor. Totodată au fost aduse materialele de construcție pentru amenajarea pistei. Toate aceste acțiuni antropice precum construcția de clădiri, pistă de avioane, locuri de agrement, deplasarea pe lac a bărcilor cu motor, sky-jeturi contra cost, din această zonă, susținute de anumiți factori de decizie, au avut consecințe grave asupra ornitofaunei lacului Pitești - distrugerea cuiburilor împreună cu ponta și puii păsărilor, dar și deranjarea păsărilor în timpul cuibăritului pe toată suprafața lacului. În urma sesizărilor repetate, în anul 2009 lucrările la aerodrom au fost sistate și zona a fost deranjată doar de pescari și de localnici. Din punct de vedere al calității apei, conform STAS 4706 - 1988, lacul se înscrie în clasa I de calitate. Sunt specifice diatomeele, algele albastre - verzi și macrofitele acvatice care se găsesc din abundență, constituind o sursă importantă de hrană pentru speciile de pești și păsări fitofage. Gradul de saprobitate este β-mezosaprob. Fenomenul de înflorire a apelor este redus, manifestându-se pe arii restrânse, în apropierea malurilor, îndeosebi primăvara și toamna. Datorită impactului antropic deosebit de puternic, vegetația palustră este totuși săracă, fiind reprezentată de specii din genurile: Carex, Juncus, Phragmites, Typha, Salix, Alnus, Populus, Juglans. Vara se dezvoltă stufărișuri și păpurișuri - Phragmites, Typha, precum și alte plante specifice zonelor umede - Carex, Juncus, Salix, Alnus, Populus. Iarna, în perioadele cu temperaturi negative prelungite, o mare parte din suprafața lacului îngheață - Conete, D,
90. Date tehnice - baraj Pitești/Prundu Amplasată la cca 3 km în aval de confluența cu râul Doamnei, schema generală de amenajare a nodului hidroenergetic Pitești / Prundu este asemănătoare nodului Bascov. Și folosințele sunt asemănătoare, având rolul de a asigura alimentarea cu apă industrială a uzinei ARPECHIM Pitești cu un debit de până la 6 mc/s, alimentarea cu apă a sistemului de irigații Ștefănești cu un debit de până la 2,1 mc/s, alimentarea cu 2 mc /s a municipiului Pitești ca a doua sursă de rezervă, producerea de energie electrică. Beneficiarul investiției este Hidroelectrica S.A și ANAR. iar construcția și echipamentele au fost executate de Hidroconstrucția S.A., sucursala Argeș. Lucrările s-au executat în perioada anului
91. Cota la coronament este de 268.00 m cu o înălțime a barajului de 20.00 m. Lungimea barajului este de 52.00 m, cu o lungime a digului de 5,842.00 m și un volum al acumulării de 5,842.00 mil. m. Acumularea Pitești-Prundu este realizată la adăpostul digului mal stâng de 2.390 m lungime, a digului mal drept de 3.452 m lungime, a descărcătorului de ape mari și a centralei baraj. În digul mal stâng este practicată o breșă de descărcare a debitelor care depășesc 1.300 mc/s și care se transmit în vechea albie. Barajul este identic cu cel de la Bascov inclusiv alimentarea stațiilor de pompe. Priza principală cu un debit instalat de 6 mc/s, este amplasată în culeea dreapta, iar priza secundară în deschiderea 1 sub forma de priza tiroleză. Priza de irigații de 2,10 mc/s, este amplasată în digul mal stâng, la 740 m amonte de baraj. Centrala este identică celei de la Bascov cu excepția arhitecturii. Canalul de fugă are o lungime de 2.251 m și se varsă în albia veche a râului Argeș. Puterea instalată: MW 7.
92. Energia medie: GWh/an 19.60 Lacul Golești Lacul de acumulare Golești este situat în Câmpia Înaltă a Piteștiului, la sud-vest de Piemontul Cândești. Este cuprins între următoarele coordonate geografice: 44° 48' 23" - 44° 50' 03" latitudine nordică și 24° 55' 03" - 24° 59' 54" longitudine estică. Este un baraj de greutate și de pământ, construit pe pietrișuri, nisipuri, argile, marne. Ca dimensiuni pot fi menționate: înălțimea de 32 metri și lungimea coronamentului de 7866 metri, cei 78,5 milioane de metri cubi de apă acoperind o suprafață de 680 ha la încărcarea maximă a acumulării Golești. Se învecinează pe malul stâng cu un teren agricol aparținând de localitatea Ștefănești, sat Golești iar malul drept este mărginit de centura ocolitoare a Piteștiului și de o zonă împădurită localizată în comuna Oarja. Este mărginit pe o porțiune însemnată de autostradă, care, de altfel, îl și traversează pe la capătul din amonte împreună cu calea ferată. Barajul de greutate și pământ, înalt de 32 metri, cu un coronament lung de 7866 m, a fost pus în funcțiune în anul
93. Debitul lacului Golești crește datorită viiturilor, datorate precipitațiilor relativ uniforme în zona de munte, de deal și de platformă. Din punct de vedere al calității apelor, lacul Golești este de tip mezotrof cu tendință evidentă de antropizare, datorită faptului că aici sunt deversate apele din stația de epurare biologică a municipiului Pitești. Amenajările hidrotehnice au provocat transformări puternice ale mediului din zonele limitrofe. Peisajul natural s-a antropizat, luncile, înainte acoperite cu păduri specifice, au fost acoperite de ape sau defrișate și cultivate cu legume, iar terasele plantate cu viță de vie și pomi fructiferi. Aceste mari acumulări de apă au dus la modificări calitative și cantitative ale avifaunei, iar păsările de baltă, sedentare sau migratoare, atrase de întinsele suprafețe de apă, sunt prezente permanent în număr din ce în ce mai mare - Munteanu, Mătieș,
94. Din punct de vedere al calității apei, conform STAS 4706 - 1988 și monitorizării efectuate între 2012 - 2015, se înscrie în clasa a II-a de calitate, iar gradul de saprobitate este β-mezosaprob. Transparența este în general mare, însă în regiunile joase poate să apară turbiditate cauzată de suspensiile solide provenite din procese naturale, datorită eroziunii induse de activitatea antropică. Suprafața sedimentelor foarte fine - mâl, nămol, nisip - este de culoare deschisă sau maronie, iar în zonele unde apare deficit de O