ANEXĂ nr. 85 din 5 ianuarie 2000

Pe scurt

Această anexă detaliază clasificarea mașinilor, aparatelor și echipamentelor electrice, precum și a părților și accesoriilor acestora, în scopuri de reglementare. Ea stabilește ce articole sunt incluse și ce sunt excluse din anumite categorii, oferind claritate pentru diverse produse electrice.

Ce reglementează

Clasificarea mașinilor și aparatelor electrice, inclusiv cele pentru înregistrarea sau reproducerea sunetului și imaginilor de televiziune.
Excluderea anumitor articole încălzite electric (precum pături, perne, îmbrăcăminte) și a mobilei încălzite electric.
Clasificarea circuitelor imprimate și a componentelor semiconductoare (diode, tranzistori, circuite integrate).
Definiția și clasificarea pilelor și bateriilor electrice scoase din uz.

Cui îi privește

Producătorii și comercianții de mașini, aparate și echipamente electrice.
Cei care se ocupă cu clasificarea și reglementarea produselor electrice.

Puncte cheie

Capitolul exclude articolele încălzite electric purtate de persoane (ex: pături, perne, îmbrăcăminte) și mobila încălzită electric de la Capitolul 94.
Aparatele electromecanice de uz casnic de la poziția nr. 85.09 includ aspiratoarele, mașinile de lustruit parchetul, aparatele de măcinat și amestecat alimente, storcătoarele de fructe și legume, de orice greutate, și alte aparate cu o greutate maximă de 20 kg (cu excepții specifice).
Circuitele imprimate (poziția 85.34) sunt definite ca circuite obținute prin dispunerea pe un suport izolant a elementelor conductoare, contactelor sau altor componente imprimate, fără elemente care pot produce, redresa, modula sau amplifica un semnal electric.
Motoarele electrice (poziția 85.01) transformă energia electrică în energie mecanică și includ motoare rotative și lineare, de la cele de putere mică (maximum 37,5 W) până la cele de putere mare (peste 375 kW).

Textul legii

ANEXĂ nr. 85 din 5 ianuarie 2000 MASINI, APARATE ŞI ECHIPAMENTE ELECTRICE ŞI PARTI ALE ACESTORA; APARATE DE INREGISTRAT SAU DE REPRODUS SUNETUL, APARATE DE INREGISTRAT SAU DE REPRODUS IMAGINI ŞI SUNET DE TELEVIZIUNE; PARTI ŞI ACCESORII ALE ACESTOR APARATE Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 12 bis din 14 ianuarie 2000 MASINI, APARATE ŞI ECHIPAMENTE ELECTRICE ŞI PARTI ALE ACESTORA; APARATE DE INREGISTRAT SAU DE REPRODUS SUNETUL, APARATE DE INREGISTRAT SAU DE REPRODUS IMAGINI ŞI SUNET DE TELEVIZIUNE; PARTI ŞI ACCESORII ALE ACESTOR APARATE Note de capitol. 1. - Capitolul exclude:

a)paturile, pernele, sacii şi articolele similare incalzite electric, imbracamintea şi încălţămintea incalzite electric, incalzitoarele de urechi şi atât articole incalzite electric care sunt purtate de persoane; ...
b)articole de sticlă de la pozitia nr. 70.11; ...
c)mobilele incalzite electric de la Capitolul 94. ... 2. - Articolele susceptibile de a fi clasificate la pozitiile nr. de la 85.01 până la 85.04. pe de o parte, şi la pozitiile nr. 85.11, 85.12, 85.40, 85.41 sau 85.42, se clasifica la acestea din urma cinci pozitii. Cu toate acestea, redresoarele cu vapori de mercur cu cuva metalica se clasifica la pozitia nr. 85.04. 3. - Pozitia nr. 85.09 cuprinde numai urmatoarele aparate electromecanice de tipurile utilizate în mod obisnuit în scopuri casnice:
a)aspiratoarele de praf, masinile de lustruit parchetul, aparatele de macinat şi amestecat alimente, storcatoarele de fructe şi legume, de orice greutate; ...
b)alte aparate în greutate maxima de 20 kg, cu excepţia ventilatoarelor şi hotelor aspirante de evacuare sau recirculare cu ventilator incorporat, cu sau fără filtre (pozitia nr. 84.14), masini centrifuge de uscat rufe (pozitia nr. 84.21), masinile de spalat vesela (pozitia nr. 84.22), masini de spalat rufe (pozitia nr. 84.50), prese şi alte masini de calcat (pozitia 84.20 sau 84.51), în functie de faptul ca este vorba de calandre sau nu), masinile de cusut (pozitia 84.52), foarfecele electrice (pozitia nr. 85.08) şi aparatele electrotehnice (pozitia nr. 85.16). ... 4. - Se considera ca circuite imprimate în sensul pozitiei 85.34, circuitele obtinute prin dispunerea pe un suport izolant, prin orice procedeu de imprimare (de exemplu incrustare, electrodepunere, corodare) sau prin tehnologia circuitelor numite "în strat", de elementele conductoare, contacte sau alte componente imprimate de (de exemplu inductante, rezistente, capacitati), singure sau combinate între ele, după o schema prestabilita, cu excepţia oricărui element care poate să produca, sa redreseze, sa moduleze sau sa amplifice un semnal electric (de exemplu elementele semiconductoare). Expresia circuite imprimate nu cuprinde nici circuitele imprimate cu alte elemente decat cele obisnuite în timpul procesului de imprimare, nici rezistentele, condensatoarele sau bobinele discrete. Totusi, circuitele imprimate pot să fie prevăzute cu elemente de conexiune neimprimate. Circuitele în strat (subtire sau gros) care conţin elemente pasive şi active obtinute în timpul aceluiasi proces tehnologic se clasifica la pozitia nr. 85.42. 5. - În sensul pozitiilor nr. 85.41 şi 85.42, se considera ca: A) Diode, tranzistori şi dispozitive asemanatoare cu semiconductori, dispozitivele de această categorie a caror functionare se bazeaza pe variatia rezistivitatii sub influenţa unui camp electric; B) Circuite integrate şi micromontaje electronice:
a)circuitele integrate monolitice în care elementele circuitului (diode, tranzistori, rezistente, capacitati, interconexiuni etc.) sunt create în interiorul (în mod esential) şi la suprafaţa unui material semiconductor (de exemplu siliciu dopat), formand un tot indisociabil: ...
b)circuitele integrate hibride care reunesc, într-un mod practic indisociabil, pe acelasi substrat izolant (sticlă, ceramica etc.), elemente pasive (rezistente, capacitati, interconexiuni etc.), obtinute prin tehnologia circuitelor cu strat subtire sau gros şi elemente active (diode, tranzistori. circuite integrate monolitice etc.) obtinute prin tehnologia semiconductorilor. Aceste circuite pot sa cuprindă, de asemenea, componente distincte; ...
c)micromontajele de tipul blocuri turnate, micromodule sau similare, formate din componente distincte, active sau active şi pasive, reunite şi conectate între ele. ... Pentru articolele definite în aceasta Nota, pozitiile nr. 85.41 şi 85.42 au prioritate asupra oricarei alte pozitii a Nomenclaturii la care ar putea fi clasificate în raport de functia lor. 6. - Discurile, benzile şi alte suporturi de la pozitiile nr. 85.23 sau 85.24 se clasifica la aceste pozitii, chiar dacă sunt prezentate cu aparatele cărora le sunt destinate. 7. - În sensul pozitiei nr. 85.48, prin pile şi baterii de pile electrice scoase din uz şi acumulatori electrici scosi din uz se înţeleg aceia care au devenit inutilizabili ca atare în urma sfaramarii, decuparii, uzurii sau altor motive sau care nu sunt susceptibile de a fi reincarcate. Note de subpozitii. 1. - Subpozitiile nr. 8519.92 şi 8527.12 cuprind numai cititoarele de casate şi radio-casetofoane cu amplificator incorporat, fără difuzor incorporat, putand sa functioneze fără sursa de energie electrica exterioara şi ale caror dimensiuni nu depasesc 170 mm x 100 mm x 45 mm. CONSIDERATII GENERALE A. - CARACTERISTICI GENERALE ŞI STRUCTURA CAPITOLULUI Capitolul cuprinde ansamblul masinilor şi aparatelor electrice ca şi la părţile lor, cu excepţia:
a)Masinilor şi aparatelor de natura celor cuprinse la Capitolul 84, în care se clasifica aici chiar dacă sunt electrice (vezi Consideratiile generale de la acest Capitol); ...
b)Anumitor masini şi aparate, excluse cu titlu general de la Secţiunea XVI (vezi Consideratiile generale de la aceasta Secţiune). ... Contrar regulilor prevăzute pentru Capitolul 84, articolele de natura celor cuprinse în acest capitol se clasifica aici chiar dacă sunt din produse ceramice sau de sticlă, cu excepţia lampilor şi invelisurilor tubulare de sticlă de la pozitia nr. 70.11. Capitolul cuprinde: 1) Masinile şi aparatele pentru producerea, transformarea sau acumularea electricitatii, cum sunt generatoarele, transformatoarele etc. (de la pozitia nr. 85.01 la 85.04), pilele (pozitia nr. 85.06) şi acumulatoarele (pozitia nr. 85.07). 2) Unele dintre aparatele electromecanice, cum sunt sculele electromecanice pentru folosirea manuala de la pozitia nr. 85.08, aparatele de uz casnic de la pozitia nr. 85.09, ca şi masinile de ras, de tuns şi aparatele de epilat de la pozitia nr. 85.10. 3) Masinile şi aparatele a caror functionare se bazeaza pe proprietăţile sau efectele electricitatii - efectele electromagnetice, proprietăţile termice etc. - cum sunt aparatele de la pozitiile nr. 85.05, de la 85.11 până la 85.18, de la 85.25 până la 85.311 şi 85.43. 4) Aparatele de înregistrare sau de reproducere a sunetului; aparatele de înregistrare sau de reproducere videofonice; părţile şi accesoriile pentru aceste aparate (pozitiile de la nr. 85.19 până la 85.22). 5) Suporturile pentru inregistrarea sunetului sau altor fenomene (inclusiv suporturile pentru inregistrarea videofonica, cu excepţia filmelor fotografice sau cinematografice clasificate la Capitolul 37) (pozitiile nr. 85.23 şi 85.24). 6) Articolele electrice utilizate, în general, nu numai individual, dar şi în instalatiile sau în aparatele electrice mai complexe ca un component cu o functie particulara de exemplu: condensatoare (pozitia nr. 85.32), comutatoare, întrerupătoare de circuite, cutii de jonctiune etc. (pozitia nr. 85.35 sau 85.36), lampi şi tuburi de iluminat etc. (85.39), lampi, tuburi şi valve electronice etc. (pozitia nr. 85.40), diode, tranzistoare şi dispozitive similare cu semiconductori (pozitia nr. 85.41), perii colectoare, electrozi şi alte contacte de carbon (pozitia nr. 85.45) etc. 7) Unele articole utilizate în instalatiile sau aparatele electrice datorita proprietăţilor lor conductoare sau izolatoare, cum sunt firele izolate şi asamblajele lor (pozitia nr. 85.44), izolatorii (pozitia nr. 85.46), piesele izolatoare şi tuburile metalice izolate interior (pozitia nr. 85.47). Între altele, acest capitol cuprinde magnetii, chiar inca nemagnetizati, şi dispozitivele de fixare cu magnet permanent (pozitia nr. 85.05). În ceea ce priveste aparatele electrotermice, numai anumite astfel de aparate (cuptoare industriale, incalzitoare de apa, aparate pentru încălzirea localurilor, aparate pentru utilizarile casnice etc.) se clasifica la pozitiile nr. 85.14 şi 85.16. Celelalte aparate incalzite electric se clasifica la alte Capitole şi în mod special la Capitolul 84; de exemplu generatoarele de vapori şi cazanele numite cu apa supraincalzita (pozitia nr. 84.02), aparatele pentru condiţionarea aerului (pozitia nr. 84.15), aparatele de distilat, de uscare prin prajire şi alte aparate de utilizare industriala de la pozitia nr. 84.19, calandrele şi laminoarele şi cilindrii lor (pozitia nr. 84.20), incubatoarele şi clocitoarele artificiale pentru avicultura (pozitia nr. 84.36), aparatele de marcat cu fier a lemnului, plutei, pielii etc. (pozitia nr. 84.79), aparatele de diametrie şi incubatoarele artificiale pentru nou-nascuti de la pozitia nr. 90.18. B. - PARTI În ceea ce priveste Regulile generale referitoare la clasificarea părţilor, trebuie avute în vedere Consideratiile generale de la Secţiunea XVI. Părţile neelectrice ale masinilor sau aparatelor de la acest capitol se clasifica după cum urmeaza: 1●) Cele care constituie articole cuprinse la oricare dintre pozitiile de la Capitolul 84, se clasifica la acest Capitol. Acesta este cazul de exemplu pentru pompe şi ventilatoare (pozitia nr. 84.13 sau 84.14), articole de robinetarie (pozitia nr. 84.81), rulmenti cu bile (pozitia nr. 84.82), arbori, angrenaje şi alte organe de transmisie de la pozitia nr. 84.83 etc. 2●) Alte părţi neelectrice care pot să fie recunoscute ca fiind destinate în exclusivitate sau în principal masinilor sau aparatelor electrice etc., de la acest capitol, se clasifica după regimul articolelor cărora le sunt destinate sau, eventual, se clasifica la pozitiile nr. 85.03, 85.22, 85.29 sau 85.38. 3●) Părţile neelectrice care nu indeplinesc condiţiile de mai sus, se clasifica la pozitia nr. 84.85. 85.01 - MOTOARE ŞI GENERATOARE ELECTRICE, CU EXCEPŢIA GRUPURILOR ELECTROGENE. 8501.10 - Motoare de o putere de maximum 37,5 W 8501.20 - Motoare universale de o putere peste 37,5 W - Alte motoare de curent continuu; generatoare de curent continuu: 8501.31 - - De o putere de maximum 750 W 8501.32 - - De o putere peste 750 W dar de maximum 75 kW 8501.33 - - De o putere peste 75 kW dar de maximum 375 kW 8501.34 - - De o putere peste 375 k W 8501.40 - Alte motoare de curent alternativ, monofazate - Alte motoare de curent alternativ, polifazate: 8501.51 - - De o putere de maximum 750 W 8501.52 - - De o putere peste 750 W dar de maximum 75 kW 8501.53 - - De o putere peste 75 k W - Generatoare de curent alternativ (alternatoare): 8501.61 - - De o putere de maximum 75 kVA 8501.62 - - De o putere peste 75 kVA dar de maximum 375 kVA 8501.63 - - De o putere peste 375 kVA dar de maximum 750 kVA 8501.64 - - De o putere peste 750 kVA I. - MOTOARE ELECTRICE Motoarele electrice transforma energia electrica în energie mecanica. Grupa cuprinde motoarele rotative şi motoarele lineare. A) Motoarele rotative furnizeaza energie mecanica sub forma unei miscari rotative. Exista numeroase tipuri, ale caror caracteristici variaza după faptul ca folosesc curent continuu sau curent alternativ şi, de asemenea. în functie de exigentele de utilizare. La anumite motoare, carcasa este special adaptata la mediul în care este necesar sa functioneze de exemplu pentru protecţie la praf sau la umiditate (motoarele numite capsulate) sau inca pentru a evita riscurile de incendiu (carcasa antigrizu). La altele, în mod special la motoarele supuse la vibratii importante, batiul este prevăzut cu dispozitive de fixare elastica (resorturi etc.). Numeroase motoare conţin, de asemenea, un sistem de racire care poate fi constituit din unul sau mai multe ventilatoare de exemplu. Cu excepţia demaroarelor de la pozitia nr. 85.11, se clasifica aici motoarele electrice de toate tipurile şi de toate dimensiunile de exemplu de la motoarele mici de putere mica pentru instrumente diferite, ceasornice, mecanisme de ceasornicarie, masini de cusut, jucarii etc., până la motoarele de putere mare, pentru cilindrii de la laminoare. Atunci când respectivele motoare sunt prezentate echipate cu fulii, cu angrenaje, cu schimbatoare de viteza (dacă este vorba sau nu de blocuri moto-reductoare) etc., sau chiar cu un arbore flexibil pentru antrenarea unei scule manuale, aceste organe de transmisie urmeaza şi ele regimul motoarelor. Se clasifica aici motoarele propulsoarele speciale amovibile, de tipul în afara bordului, pentru ambarcatiuni, formate dintr-un motor electric, dintr-un arbore, dintr-o elice şi dintr-un element de comanda care formeaza un ansamblu inseparabil. Rămân, de asemenea, clasificate aici motoarele sincrone pentru actionarile de orologerie altele decat ceasurile, chiar dacă sunt prevăzute cu un reductor; ele se clasifica din contra la pozitia nr. 91.09, atunci când ele conţin, între altele, un angrenaj de orologerie. B) Motoarele lineare produc energie mecanica sub forma unei miscari lineare. Motoarele lineare cu inductie se compun în esenta dintr-unul sau mai mulţi inductori (primari), constituiti din circuite magnetice în general în foite (stive de tole magnetice) pe care sunt dispuse bobinajele, şi dintr-un indus (secundar) format cel mai adesea dintr-o placa sau dintr-un profil de arama sau de aluminiu. Aceste motoare creeaza o forta de propulsie atunci când primarul, fiind alimentat cu curent alternativ, este situat în apropierea secundarului. Cele doua părţi sunt separate printr-un între fier şi miscarea de translatie (una din aceste părţi fiind fixa şi cealalta mobila) se produce fără un intermediar mecanic. Caracteristicile motoarelor lineare cu inductie variaza în functie de destinatie: propulsia aerotrenurilor (inductoarele sunt aşezate în vehiculele care stau pe o sina indusa, solidara cu calea de rulare); manevrarea vagoanelor sau vagonetelor cu roti purtătoare (indusul fixat pe fundul vehiculelor se deplaseaza deasupra unei serii de inductori dispusi între sine); manevrarea transportoarelor aeriene (carucioare echipate cu inductori ruleaza dedesubtul unei bare profilate-indus); deplasarea vehiculelor în ariile sau parcurile de stationare sau în antrepozite (platforme induse sunt puse în miscare prin inductori fixati la sol); comanda pompelor cu piston, a vanelor de exemplu (aceasta functie poate să fie exercitata de motoare polisolenoide a caror axa indusa are o miscare de du-te-vino în interiorul unui inductor inelar); pozitionarea pe masini-unelte etc. Motoarele lineare cu curent continuu, a caror functionare este bazata pe interactiunea electromagnetilor sau a magnetilor permanenti şi a electromagnetilor, pot să fie utilizate ca motoare alternative sau oscilante (de exemplu pentru pompele alternative pentru suveicile de la masinile de tesut), ca motoare pas cu pas (de exemplu transportoare mici) etc. Grupa cuprinde, de asemenea: 1) Servomotoarele prezentate separat, constituite în esenta dintr-un motor electric, prevăzut cu un reductor de viteza şi echipat cu un dispozitiv de transmitere a forţei (levier, fulie etc.), conceput pentru a comanda pozitia variabila a unui organ de reglare (vana, clapeta etc.) a unui cazan, a unui cuptor sau a altor aparate, şi care poate să conţină un volant de siguranţă actionat manual. 2) Elementele de masini sincrone, care conţin un stator cu trei infasurari aşezate la 120° şi un rotor de infasurare unica legat la doua inele de iesire, destinate să fie utilizate pe perechi (sincromasini), unul ca element emitor, celalalt ca element receptor, în mod special în instalatiile de măsurare sau de reglare la distanta. 3) Actionarile electrice pentru vane, formate dintr-un motor electric prevăzut cu un reductor de turatie şi o tija de comanda, şi, după caz, dispozitive accesorii (demaror electric, transformator, volant de manevra manuala etc.), concepute pentru a manevra obturatorul acestor vane. II. - GENERATOARE ELECTRICE Aceste masini au functia de a produce energia electrica pornind de la unele dintre sursele de energie (mecanica, solara etc.) şi se clasifica aici în măsura în care nu este vorba de aparate denumite sau clasificate mai specific la alte pozitii ale Nomenclaturii. Se numesc dinamuri generatoarele de curent continuu şi alternatoare generatoarele de curent alternativ. Ambele constau în esenta dintr-un organ mobil (rotorul) care, montat pe un arbore antrenat de o forta mecanica exterioara, se roteste în interiorul unei părţi fixe, statorul, el insusi incastrat într-un batiu, numit chiulasa sau carcasa. La generatoarele de curent continuu, curentul produs este captat printr-un colector cu lame (comutator) montat pe arborele rotorului, apoi transmis circuitului de alimentat prin intermediul periilor colectoare care se freaca pe lamele colectorului. Cea mai mare parte a generatoarelor de curent alternativ sunt lipsite de perii şi curentul produs este transmis direct la circuitul de alimentat. La alte generatoare de curent alternativ, curentul este captat prin inele colectoare montate pe arborele rotorului şi transmis prin periile care se freaca pe acesta. După caz, rotorul constituie indusul sau inductorul, statorul având, bineinteles, functia inversa. Inductorul contine un numar variabil de electromagneti (poli inductori) sau, mai rar, în cazul anumitor generatoare de curent continuu, magneti permanenti. În ceea ce-l priveste pe indus, el consta dintr-un butuc, în general sub forma de foite (stivuire de tole), pe care sunt dispuse infasurarile conductoare. Generatoarele electrice sunt actionate în diferite feluri. De exemplu exista generatoare electrice cu manivela sau cu pedala. Dar, în cea mai mare parte a cazurilor, ele sunt antrenate de către o masina motrice: turbina hidraulica, turbina cu vapori, roata eoliana, masina cu vapori, motoarele cu aprindere prin scanteie sau prin compresie etc. (Ansamblul generator-masina motrice este atunci numit după caz, turbo-dinam, turbo-alternator, grup electrogen etc.). Cu toate acestea, aceasta pozitie nu cuprinde decat generatoarele prezentate fără masina motrice. Sunt cuprinse, de asemenea, la aceasta pozitie, generatoarele fotovoltaice, care constau din panouri de celule fotovoltaice asociate cu alte dispozitive cum sunt acumulatoarele de stocare, aparatele electronice de distribuţie (regulatorul de tensiune, invertorul etc.) ca şi panourile sau modulele echipate cu dispozitive chiar foarte simple (diode pentru dirijarea curentului de exemplu), care să permită furnizarea unei energii direct utilizabile de către un motor, un electrolizor de exemplu. Producţia de energie electrica se efectueaza în cazul în speta datorita bateriilor electrice solare (sau celule solare) care transforma direct energia solara în energie electrica (conversie fotovoltaica). Aceasta pozitie cuprinde generatoarele de toate tipurile şi pentru toate utilizarile, fie ca este vorba de dinamuri mari sau de alternatoare pentru centralele electrice, de diferite generatoare, de dimensiuni variabile, utilizate pe vapoare, în ferme izolate, pe locomotive diesel-electrice, în industrie (pentru electroliza sau sudura de exemplu) sau, inca, generatoare mici auxiliare (excitatoare) utilizate pentru a excita bobinele de inductie ale altor masini generatoare. Pozitia exclude între altele:
a)Rolele motoare sau tamburii motori, tamburii cu role cu motor electric incorporat, pentru transportoare cu benzi sau cu role (pozitia nr. 84.31). ...
b)Motoarele vibratoare şi vibratoarele electromagnetice de la pozitia nr. 84.79 (vezi nota explicativa de la aceasta pozitie). ...
c)Generatoarele electrice combinate cu o masina motrice (pozitia nr. 85.02). ...
d)Generatoarele de înaltă tensiune (pozitia nr. 85.04). ...
e)Pilele şi bateriile de pile electrice (pozitia nr. 85.06). ...
f)Generatoarele (dinamuri şi alternatoare) utilizate cu motoarele cu aprindere prin scantei sau prin compresie (pozitia nr. 85.11) şi aparatele electrice de iluminare sau de semnalizare de tipurile utilizate pentru biciclete sau automobile (pozitia nr. 85.12). ...
g)Celulele solare, chiar asamblate în modul sau constituite din panouri neechipate cu dispozitive chiar foarte simple care să permită sa furnizeze o energie direct utilizabila de către un motor, un electrolizor de exemplu (pozitia nr. 85.41). ...
h)Aparatele care, desi adesea sunt numite generatoare, au ca functie nu sa produca energie electrica, ci sa o adapteze la nevoile de utilizare, cum sunt generatoarele de semnale (pozitia nr. 85.43). ... i.
j)Generatoarele de la Capitolul 90 cum sunt generatoarele de raze X (pozitia nr. 90.22) şi generatoarele concepute numai prin demonstratii şi nesusceptibile pentru alte folosiri (pozitia nr. 90.23). PARTI Sub rezerva dispoziţiilor generale referitoare la clasificarea părţilor (vezi Consideratiile generale ale Secţiunii), părţile masinilor din aceasta pozitie se clasifica la pozitia nr. 85.03. 85.02 - GRUPURI ELECTROGENE ŞI CONVERTIZOARE ROTATIVE ELECTRICE. - Grupuri electrogene cu motor cu piston cu aprindere prin compresie (motoare diesel sau semidiesel): 8502.11 - - De o putere de maximum 75 kVA 8502.12 - - De o putere peste 75 kVA dar de maximum 375 kVA 8502.13 - - De o putere peste 375 kVA 8502.20 - Grupuri electrogene cu motor cu piston cu aprindere prin scanteie (motoare cu explozie) - Alte grupuri electrogene 8502.31 - - Pentru energie eoliana 8502.39 - - Altele 8502.40 - Convertizoare rotative electrice I. - GRUPURI ELECTROGENE Termenul grupuri electrogene se aplică la combinatia unui generator electric şi a unei masini motrice alta decat un motor electric (turbina hidraulica, turbina cu vapori, roata eoliana, masina cu vapori, motor cu aprindere prin scanteie, motor diesel etc.). Atunci când masina motrice face corp comun cu generatorul sau când, separate dar prezentate în acelasi timp, cele doua masini sunt concepute pentru a face corp comun sau pentru a fi montate pe un soclu comun (vezi Consideratiile generale de la Secţiune), ansamblul este clasificat la aceasta pozitie. Grupurile electrogene pentru sudura nu se clasifica aici decat dacă sunt prezentate separat, fără capete sau clesti de sudura; în cazul contrar, ele se clasifica la pozitia nr. 85.15. II. - CONVERTIZOARE ROTATIVE ELECTRICE Masinile din această categorie constau în esenta intr-o asociere a unui generator electric şi a unei masini motrice cu motor electric care pot să fie montate în mod solidar pe un soclu. batiu sau suport comun (grupurile convertizoare), sau simplu legate prin dispozitive potrivite; ele sunt utilizate pentru a transforma natura curentului (a transforma curentul alternativ în curent continuu sau invers), sau pentru a-i modifica anumite caracteristici, cum sunt potentialul, frecventa sau fazarea curentului alternativ (sa schimbe de exemplu frecventa de la 50 la 200 Hz sau sa transforme un curent monofazic în trifazic). Unele dintre aceste masini sunt adesea denumite transformatoare rotative. PARTI Sub rezerva dispoziţiilor generale referitoare la clasificarea părţilor (vezi Consideratiile generale de la Secţiune), părţile masinilor din aceasta pozitie se clasifica la pozitia nr. 85.03. 85.03 - PARTI CARE POT FI RECUNOSCUTE CA FIIND DESTINATE EXCLUSIV SAU IN PRINCIPAL MASINILOR DE LA POZITIILE NR. 85.01 SAU 85.02. Sub rezerva dispoziţiilor generale referitoare la clasificarea părţilor (vezi Consideratiile generale de la Secţiune), pozitia cuprinde părţile de masini care sunt cuprinse la cele doua pozitii precedente dintre aceste părţi, se pot menţiona: 1) Carcasele şi cutiile, statoarele, rotoarele şi inelele colectoare, colectoarele, port-periile şi infasurarile de excitatie. 2) Tolele numite magnetice, de alta forma decat patrata sau dreptunghiulara. 85.04 - TRANSFORMATOARE ELECTRICE, CONVERTIZOARE ELECTROSTATICE (DE EXEMPLU REDRESOARE), BOBINE DE REACTANTA ŞI INDUCTANTA. 85004.10 - Balasturi pentru lampi sau tuburi cu descarcare - Transformatoare cu dielectric lichid: 8504.21 - - De o putere de maximum 650 kVA 8504.22 - - De o putere peste 650 kVA dar de maximum 10.000 kVA 8504.23 - - De o putere peste 10.000 kVA - Alte transformatoare: 8504.31 - - De o putere de maximum 1 kVA 8504.32 - - De o putere peste 1 kVA dar de maximum 16 kVA 8504.33 - - De o putere peste 16 kVA dar de maximum 500 kVA 8504.34 - - De o putere peste 500 kVA 8504.40 - Convertizoare statice 8504.40 - Alte bobine de reactanta şi de inductanta 8504.90 - Părţi I. - TRANSFORMATOARE ELECTRICE Transformatoarele electrice sunt aparate care, fără interventia organelor în miscare, transforma, prin efectul inductiei şi după un raport de transformare prestabilit sau reglabil, un sistem de curenti alternativi într-un alt sistem de curenti alternativi de intensitate, de tensiune, de impedanta etc., diferite. Ele se compun în general din două infasurari sau mai multe, dispuse diferit în jurul miezului de fier, compus cel mai adesea sub forma de foi (tole), desi, în unele cazuri de exemplu - transformatoarele de frecventa înaltă -, nu exista miez magnetic sau acest miez este de pulbere de fier aglomerata, de ferita etc. Una dintre infasurari constituie circuitul primar, cealalta sau celelalte circuitul secundar. Adesea, cu toate acestea, în cazul autotransformatoarelor, nu exista decat o singura infasurare, din care o parte este comuna pentru circuitele primare şi secundare. În transformatoarele zise capsulate, infasurarile sunt protejate printr-un invelis de fier. Unele transformatoare sunt concepute pentru scopuri speciale: acesta este cazul de exemplu al transformatoarelor de adaptare, utilizate pentru a echilibra impedantele a doua circuite, sau al transformatoarelor numite de măsura (transformatoarele de tensiune, transformatoarele de curent sau transformatoarele combinate), care sunt utilizate pentru a transforma valorile ridicate sau foarte mici ale tensiunii sau curentului în valori adaptate la aparatele racordate, cum sunt aparatele de măsura, contoarele de electricitate, releele de protecţie. Aceasta pozitie cuprinde toata gama de transformatoare, indiferent care sunt tipul de utilizare, atât modelele mici, pentru instrumente diferite, jucarii sau posturi de radio de exemplu cat şi transformatoarele de putere mare cu dispozitiv special de racire (circulatia uleiului sau apei, ventilator etc.) pentru centrale electrice, posturi de interconectare a retelelor, statiile sau substatiile de distribuţie etc. Frecventele utilizate variaza de la frecventa curentului retelei, la frecvente foarte inalte. Puterea unui transformator este numărul de kilovoltamperi (kVA) livraţi în functionare continua la tensiunea (sau eventual, la intensitatea) şi la frecventa nominale, în limitele temperaturii nominale de functionare. Cu toate acestea, transformatoarele pentru sudura nu se clasifica aici decat dacă sunt prezentate separat, lipsite de capetele lor sau clestii de sudare; în caz contrar, se clasifica la pozitia nr. 85.15. Pozitia cuprinde de asemenea bobinele de inductie, care au, pentru curentul continuu, un rol analog cu cel al transformatoarelor pentru curentul alternativ. Ele conţin un circuit primar şi un circuit secundar; atunci când, în primul, se introduce un curent continuu intermitent sau variabil, se dezvolta, în cel de al doilea, un curent indus corespunzător. Bobinele de inductie îşi gasesc numeroase aplicaţii în montarea instalaţiilor telefonice. Sunt utilizate de asemenea pentru obtinerea tensiunilor ridicate. Se clasifica aici bobinele de inductie de toate tipurile şi pentru toate utilizarile, cu excepţia bobinelor de aprindere sau de pornire de la pozitia nr. 85.11. II. - CONVERTIZOARE ELECTRICE STATICE Aceste aparate folosesc pentru transformarea energiei electrice pentru a o adapta în vederea utilizarilor ulterioare specifice. În afara elementelor convertizoare (de exemplu valve) de diferite tipuri, aparatele de la prezentul tip pot sa conţină dispozitive auxiliare (de exemplu transformatoare, bobine de inductie, rezistente, regulatoare de comanda). Functionarea lor este asigurata prin faptul ca elementele convertizoare acţionează alternativ ca un conductor sau nonconductor. Pe de o parte, faptul ca aceste aparate incorporeaza adesea dispozitive care folosesc pentru reglarea tensiunii sau a curentului de iesire nu modifica clasificarea, desi în unele cazuri aparatul este numit "regulator" de curent sau de tensiune. Grupa cuprinde: A) Redresoarele care permit să se transforme un curent alternativ mono- sau polifazat într-un curent continuu, în general cu modificarea simultana a tensiunii. B) Invertoarele care permit să se transforme un curent continuu în curent alternativ. C) Convertizoarele de curent alternativ şi convertizoarele de frecventa care permit sa o transforme un curent alternativ mono- sau polifazic într-un curent alternativ de frecventa sau de tensiune diferite. D) Convertizoarele de curent continuu care permit să se transforme un curent continuu într-un curent continuu de tensiune sau de polaritate diferite. În functie de tipul elementelor convertoare cu care sunt prevăzute, se pot deosebi în mod special: 1) Convertizoarele cu semiconductor, bazate pe conductibilitatea unidirectionala a anumitor cristale. Ele constau dintr-un asamblaj de semiconductori ca elemente convertizoare şi din dispozitive auxiliare (de exemplu racitoare, benzi conductoare, regulatoare, circuite de comanda). Printre aceste aparate, sunt menţionate:
a)Redresoarele cu semiconductor monocristalin care utilizeaza drept convertor un element cu cristal de siliciu sau de germaniu (dioda, tiristor, tranzistor). ...
b)Redresoarele cu semiconductor policristalin care utilizeaza ca element redresor o placa de seleniu. ... 2) Convertizoarele cu descarcare în gaz, cum sunt:
a)Redresoarele cu vapori de mercur. Convertorul (valva) lor consta dintr-o calota de sticlă sau dintr-o cuva de metal cu atmosfera rarefiata care contine un catod de mercur şi unul sau mai mulţi anozi prin care trece curentul de redresat. Sunt prevăzute cu dispozitive auxiliare de exemplu pentru amorsare, excitatie, racire şi eventual întreţinerea vidului. În functie de amorsare, se deosebesc "excitroane" (cu anozi de excitare) şi "ignitroane" (cu punct de amorsare). ...
b)Redresoarele termoionice sau cu catod cu incandescenta. Convertorul lor (tiratron de exemplu) este de o construcţie asemanatoare cu cea a redresoarelor cu vapori de mercur, cu deosebirea ca are un catod cu incandescenta în locul unui catod cu mercur. ... 3) Convertizoarele cu convertor mecanic bazate pe conductibilitatea unidirectionala a contactelor dintre anumite corpuri. Printre acestea se pot menţiona:
a)Redresoarele cu contacte (de exemplu cu arbori cu came), în care un dispozitiv cu contacte metalice se deschide şi se inchide în sincronizare cu frecventa curentului alternativ de redresat. ...
b)Redresoarele cu turbina cu jet de mercur, în care un jet de mercur în rotatie sincronizata cu frecventa curentului alternativ ajunge pe un contact fix. ...
c)Redresoarele cu vibratoare în care o lama metalica care oscileaza la frecventa curentului alternativ, atinge un contact lateral fix. ... 4) Redresoarele electrolitice, bazate pe principiul după care combinatia anumitor corpuri utilizate ca electrozi cu anumite solutii utilizate ca electrolit, nu lasă sa treaca curentul decat într-un singur sens. Printre aparatele de la aceasta pozitie se pot menţiona: 1) Convertizoarele destinate sa furnizeze curentul necesar la masinile stationare sau la motoarele electrice care echipeaza vehiculul de tractiune (de exemplu locomotivele). 2) Convertizoarele de alimentare, cum sunt incarcatoarele de acumulatoare, care constau în principal dintr-un transformator asociat la un redresor şi la dispozitive de control al curentului, convertizoarele pentru galvanizare, electroliza, echipamentul de alimentare de siguranţă cu curent, convertizoarele pentru instalaţii de transmitere a curentului continuu de tensiune înaltă, convertizoarele pentru incalzire sau alimentarea magnetilor. Sunt, de asemenea, cuprinse aici convertizoarele numite "generatoare de tensiune înaltă" (în mod special pentru aparatele de radio, pentru tuburile emitatoare, tuburile microunde, surse de ioni), care transforma cu ajutorul redresoarelor, transformatoarelor etc., curentul unei surse oarecare, în general reteaua, în curent continuu de tensiune înaltă necesar pentru alimentarea aparatelor despre care este vorba. Pozitia cuprinde de asemenea alimentarile stabilizate (redresor asociat la un regulator) de exemplu unitatile de alimentare stabilizate destinate masinilor de la pozitia nr. 84.71. Din contra, generatoarele de tensiune (sau transformatoarele) concepute pentru alimentarea aparatelor radiologice se clasifica la pozitia nr. 90.22. La fel, regulatoarele automate de tensiune se clasifica la pozitia nr. 90.32. III. - BOBINE DE REACTANTA ŞI INDUCTANTA (SELFURI) Aceste aparate se compun în esenta dintr-o infasurare conductoare care este inserata într-un circuit de curent alternativ şi limiteaza sau blocheaza prin efectul de auto-inductie (sau seltinductie) fluxul de curent. Exista tipuri diferite, care merg de la bobinele mici de oprire, utilizate în posturile de radio, instrumente etc., la infasurarile mari, adesea introduse în beton, care sunt montate pe retele de tensiune înaltă ca de exemplu dispozitive de protecţie contra efectelor de scurt-circuit. Blocurile de deviere pentru tuburile catodice se clasifica la pozitia nr. 85.40. PARTI Sub rezerva dispoziţiilor generale referitoare la clasificarea părţilor (vezi Consideratiile generale ale Secţiunii), sunt de asemenea clasificate aici părţile de masini sau aparate de la aceasta pozitie. Este în mod special cazul redresoarelor cu vapori de mercur cu cuva metalica, cu sau fără pompa. Cu toate acestea, cea mai mare parte a componentelor electrice ale dispozitivelor din aceasta pozitie se clasifica la alte pozitii ale Capitolului. Acesta este cazul în mod special pentru:
a)Comutatoarele diverse de la pozitia nr. 85.36 (de exemplu cele utilizate cu transformatoarele de contacte multiple). ...
b)Tuburile redresoare cu vid sau cu vapori de mercur (altele decat cu cuva metalica) sau cu vid şi tirotroane (pozitia nr. 85.40). ...
c)Diode cu semi-conductor, tranzistori (pozitia nr. 85.41). ...
d)Articolele de la pozitia nr. 85.42. ... 85.05 - ELECTROMAGNETI; MAGNETI PERMANENTI ŞI ARTICOLE DESTINATE SA DEVINA MAGNETI PERMANENTI DUPA MAGNETIZARE; PLATOURI, MANDRINE ŞI DISPOZITIVE MAGNETICE SAU ELECTROMAGNETICE SIMILARE PENTRU FIXARE; CUPLAJE, AMBREIAJE, SCHIMBATOARE DE VITEZA ŞI FRANE ELECTROMAGNETICE; CAPETE DE RIDICARE ELECTROMAGNETICE. - Magneti permanenti şi articole destinate sa devina magneti permanenti după magnetizare: 8505.11 - - De metal 8505.19 - - Altele 8505.20 - Cuplaje, ambreiaje, schimbatoare de viteza şi frane electromagnetice 8505.30 - Capete de ridicare electromagnetice 8505.90 - Altele, inclusiv părţi Se clasifica aici electromagnetii, anumite alte aparate sau dispozitive electromagnetice care sunt în mod limitativ enumerate în definitia pozitiei, magnetii permanenti şi dispozitivele de fixare cu magnet permanent. 1) Electromagneti. Electromagnetii, ale caror forma şi dimensiuni variaza în functie de destinatie, cuprind în esenta o infasurare a firului conductor care formeaza bobina, şi, în interiorul acestei bobine, un miez de fier moale, masiv sau sub forma de foite. Campul magnetic care rezultă la trecerea curentului prin bobina conferă miezului proprietăţi magnetice care pot să fie utilizate ca forta de atractie sau de respingere. 2) Magneti permanenti şi articole destinate sa devina magneti permanenti după magnetizare. Magnetii permanenti constau în bucăţi de otel, de aliaje speciale sau de alte materiale (de exemplu ferita de bariu, aglomerata cu ajutorul materialului plastic sau al cauciucului sintetic), la care se conferă proprietăţi magnetice permanente. Forma lor variaza după destinatie. Pentru a evita demagnetizarea, magnetii de fier sunt adesea prevăzuţi cu o placa de fier (contact) care adera la doi poli. Magnetii permanenti au numeroase aplicaţii; prezentati izolat, ei sunt clasificati toţi al aceasta pozitie,, inclusiv magnetii mici care pot să fie utilizati ca jucarii sau pentru alte utilizari. Articolele destinate sa devina magneti permanenti constau din piese metalice sau de ferita aglomerata (de exemplu ferita de bariu) care, prin formula lor, (în general în cuburi sau discuri), şi compozitia lor, sunt destinate sa devina, după magnetizare, magneti permanenti. 3) Platouri, mandrine şi dispozitive magnetice sau electromagnetice asemanatoare de fixare. Sunt în principal dispozitive, de forma variabila, care utilizeaza atractia magnetica pentru a menţine piesele pe masini-unelte în timpul prelucrarii. Aceasta pozitie se referă de asemenea la dispozitivele de fixare pentru masini, altele decat masinile-unelte (de exemplu dispozitivele magnetice destinate sa menţină cliseele în masinile de imprimat.). 4) Cuplaje, ambreiaje şi schimbatoare de viteza, electromagnetice. Exista mai multe tipuri de organe de această categorie. Unele constau dintr-o bobina fixa (sau dintr-o serie de bobine), în al cărui camp magnetic o armatura se deplaseaza, atrasa atunci când curentul trece prin bobina şi care este respinsa de un resort atunci când curentul este taiat; schimbatoarele de viteza sunt cuplaje mai complexe, unele dintre ele functionand după un principiu asemanator cu cel al motoarelor asincrone. 5) Frane electromagnetice. Aceste frane, care conţin, în general, electromagneti, acţionează pe sina sau pe janta rotilor; dar exista de asemenea alte tipuri, cum sunt cele care utilizeaza actiunea curentilor Foucault pe un disc de otel solidar la osie şi care se roteste între doua coroane de electromagneti. Nu sunt cuprinse aici franele mecanice, hidraulice sau pneumatice comandate prin dispozitive electromagnetice. 6) Capete de ridicare electromagnetice. Este vorba, în esenta, de ploturile de atractie cu electromagneti, cel mai adesea circulare. În general, aceste dispozitive sunt utilizate pe macarale, pentru ridicarea de exemplu a obiectelor de fier în vrac, dar unele dintre tipuri sunt în mod special concepute în vederea altor aplicaţii, în mod special pentru a folosi, pe vapoarele de salvare, la recuperarea epavelor metalice. PARTI Sub rezerva dispoziţiilor generale referitoare la clasificarea părţilor, (vezi Consideratiile generale ale Secţiunii), sunt de asemenea clasificate aici părţile de la articolele din aceasta pozitie. Pozitia exclude:
a)Ferita magnetica aditionata cu un liant şi prezentată sub forma de pulbere sau de alice (pozitia nr. 38.24). ...
b)Electromagnetii, magnetii permanenti şi dispozitivele magnetice mai sus menţionate, care sunt prezentate în acelasi timp cu masinile, aparatele, instrumentele, jocurile şi jucariile la care sunt destinate (regimul acestor masini, instrumente etc.). ...
c)Suporturile pentru inregistrarea magnetica, cum sunt cartelele constituite din materiale magnetice care nu sunt inca magnetizate, aşezate între doua foite de material plastic şi utilizate pentru deschiderea incuietoarelor magnetice (pozitia nr. 85.23). ...
d)Electromagnetii conceputi în mod special pentru a fi utilizati de către oculisti sau chirurgi (pozitia nr. 90.18). ... 85.06 - PILE ŞI BATERII DE PILE ELECTRICE (+). 8506.10 - Cu bioxid de mangan 8506.30 - Cu oxid de mercur 8506.40 - Cu oxid de argint 8506.50 - Cu litiu 8506.60 - Cu aer - zinc 8506.80 - Altele 8506.90 - Părţi Pilele electrice sunt generatoare de curent care funcţionează prin transformarea energiei eliberate în reactii chimice adecvate. Ele se compun, în principal, dintr-un recipient care să conţină un electrolit alcalin sau nealcalin (hidroxid de potasiu sau de sodiu, clorura de amoniu sau amestec de clorura de litiu, de clorura de amoniu, de clorura de zinc şi apa de exemplu) în care se introduc doi electrozi. Anodul este în general constituit din zinc sau din litiu şi catodul (electrod depolarizant) este compus de exemplu din bioxid de mangan (amestecat cu carbon în pulbere), din oxid de mercur sau oxid de argint. În pilele cu litiu anodul este constituit de exemplu din litiu şi catodul compus din clorura de tionil, dioxid de sulf sau sulfura de fier. În pilele aer-zinc se utilizeaza în general un electrolit alcalin sau neutru. Zincul este utilizat ca anod, oxigenul care se găseşte în pila constituie catodul. Electrozii sunt, de obicei, prevăzuţi cu un dispozitiv exterior pentru bransarea pilei. Caracteristica principala a unei pile electrice este de a nu putea să fie cu usurinta sau în mod eficace incarcata din nou. Pilele se preteaza la numeroase aplicaţii (alimentarea soneriilor, instalaţiilor telefonice, protezelor auditive., posturilor de radio, lanternelor, acelor electrice pentru vite etc.). Ele pot fi grupate în baterii, prin cuplarea în serie, în paralel sau mixt. Ele se clasifica la aceasta pozitie indiferent cu utilizarea lor, inclusiv pilele etalon, destinate în mod special pentru laboratoare, care sunt pile a caror forta electromotrice este cunoscuta cu precizie şi variaza foarte puţin cu condiţiile de utilizare. Exista numeroase tipuri de pile, printre care se pot menţiona: 1) Pilele cu lichid, al caror electrolit este în stare lichida. 2) Pilele uscate, utilizate în mod special la aparatele portabile, în care electrolitul, imobilizat cu ajutorul substanţelor pastoase cum sunt agar-agar, faina, se prezinta în stare de pasta. 3) Pilele care pot să fie amorsate (numite de asemenea inerte) care nu pot sa furnizeze energie electrica atâta vreme cat nu s-a procedat la o operaţie, numita amorsare, care consta în asigurarea cantităţii totale de electrolit sau a unei părţi din el sau în a le adauga o anumita cantitate de apa. 4) Pilele de concentraţie, tip de pile cu doua lichide, care au grade de concentraţie diferite. Unele pile, în mod special cele vizate la 1) de mai sus sunt, în general, prezentate fără electrolitul lor. Clasificarea lor nu este afectată din cauza aceasta. Pozitia nu cuprinde la pilele electrice care sunt reincarcabile, în general prevăzute la partea lor superioara cu o capsula de alama perforata şi care se clasifica ca acumulatoare electrice la pozitia nr. 85.07. PARTI Sub rezerva dispoziţiilor generale referitoare la clasificarea părţilor (vezi Consideratiile generale ale Secţiunii), la aceasta pozitie se clasifica, de asemenea, părţile de pile sau bateriile de pile, inclusiv recipientele sau carcasele lor. Pozitia exclude:
a)Carbunii electrozi pentru pile (pozitia nr. 85.45). ...
b)Pilele şi bateriile de pile electrice scoase din uz precum şi deseurile şi sfaramaturile lor (pozitia nr. 85.48). ...
c)Termocuplurile (de exemplu pozitiile nr. 85.03, 85.48, 90.33). ... Note explicative de subpozitii. Subpozitiile nr. 8506.10, 8506.30 şi 8506.40 Clasificarea la aceste subpozitii este determinata de în functie de compozitia catodului (electrod depolarizant). Totusi, pilele electrice al caror catod este cu bioxid de mangan şi anodul cu litiu se clasifica la pozitia nr. 8506.50, ca şi pilele cu litiu (vezi Nota explicativa a acestei subpozitii de mai jos). Subpozitia nr. 8506.50 Clasificarea la aceasta subpozitie este data de compozitia anodului. 85.07 - ACUMULATOARE ELECTRICE, INCLUSIV SEPARATOARELE LOR, CHIAR DE FORMA PATRATA SAU DREPTUNGHIULARA. 8507.10 - Cu plumb, de tipurile utilizate pentru demararea motoarelor cu piston 8507.20 - Alte acumulatoare cu plumb 8507.30 - Cu nichel-cadmiu 8507.40 - Cu nichel-fier 8507.80 - Alte acumulatoare 8507.90 - Părţi Acumulatoarele electrice sau pilele secundare sunt utilizate pentru a acumula energia electrica şi pentru a o restitui după necesităţi. Trecerea unui curent continuu prin acumulator determina anumite reactii chimice (încărcarea); atunci când bornele de acumulator sunt apoi conectate la un circuit exterior, aceste reactii chimice se efectueaza în sens invers, determinand în felul acesta un curent continuu (descarcare). Ciclul încărcare-descarcare poate să fie repetat. Acumulatoarele sunt în esenta constituite dintr-un recipient care contine un electrolit în care sunt introdusi doi electrozi prevăzuţi cu borne pentru conectarea la circuitul exterior. Adesea, rezervorul este divizat în compartimente, fiecare dintre acestea, cu electrozii săi şi electrolitul sau, constituind un element de acumulator, legat electric la alte elemente, în general prin montarea în serie pentru a produce o tensiune mai ridicata. Acumulatoarele pot să fie asamblate în baterii, asamblarea fiind adesea asezata într-un cadru comun, care pot sa faca corp cu rezervoarele de acumulatori. Principalele tipuri de acumulatoare sunt: 1) Acumulatoarele cu plumb, în care electrolitul este acid sulfuric şi materialul activ îl constituie electrozii de plumb sau un compus de plumb. 2) Acumulatoarele alcaline, în care electrolitul este în general hidroxid de potasiu sau de litiu şi materialul activ al electrozilor este fie: 1●) nichel sau un compus de nichel pentru electrozii pozitivi şi de fier sau un compus de fier pentru electrozii negativi, sau 2●) nichel sau un compus de nichel pentru electrozii pozitivi şi cadmiu sau compus de cadmiu pentru electrozii negativi. După caz, electrozii constau din lame, placi sau bare de material activ sau din retele, tuburi etc., acoperite sau umplute cu material activ. În ceea ce priveste rezervoarele pentru acumulatorii cu plumb, ele sunt în general de sticlă sau în cazul bateriilor de acumulatori pentru vehicule, din materiale plastice, din cauciuc intarit sau din materiale compozite turnate. în marile baterii de acumulatori fixe, se utilizeaza de asemenea chesoanele de material plastic sau de lemn, dublate în interior cu sticlă sau cu foi de plumb. Recipientele pentru acumulatoarele alcaline sunt în general din otel sau din materiale plastice; unele acumulatoare cu nichel-cadmiu sunt închise într-un tub mic etans şi seamana în exterior cu pilele uscate de la pozitia nr. 85.06. Acumulatoarele cu plumb conţin adesea un dispozitiv de măsurare care, masurand densitatea electrolitului, indica aproximativ gradul de încărcare al acumulatorului. Acumulatoarele se clasifica aici, indiferent ca sunt sau nu prevăzute cu electrolitul lor. Aceasta pozitie nu cuprinde acumulatoarele electrice scoase din uz astfel ca deseurile şi resturile lor se clasifica la pozitia nr. 85.48 PARTI Sub rezerva dispoziţiilor generale referitoare la clasificarea părţilor (vezi Consideratiile generale ale Secţiunii), aceasta pozitie cuprinde de asemenea părţile de acumulatoare; de exemplu rezervoarele şi capacele, placile şi retelele de plumb, chiar neacoperite cu materia activa, separatoarele din orice materiale (cu excepţia cauciucului vulcanizat neintarit sau materialelor textile), inclusiv cele prezentate sub forma placilor plane simplu decupate în forma de patrat sau dreptunghi, care raspund la specificatiile tehnice foarte precise (porozitate, dimensiuni etc.) şi, datorita acestui fapt, gata să fie utilizate în aceasta stare. 85.08 - UNELTE ELECTROMECANICE CU MOTOR ELECTRIC INCORPORAT, PENTRU UTILIZARE MANUALA. 8508.10 - Masini de gaurit de orice fel, inclusiv perforatoarele rotative 8508.20 - Ferastraie şi masini de retezat 8508.80 - Alte unelte 8508.90 - Părţi Prin unelte (scule) electromecanice pentru utilizare manuala se înţelege numai uneltele cu motor electric sau vibrator incorporat, pentru utilizare manuala, în sensul definit la Nota explicativa de la pozitia nr. 84.67. Pozitia exclude de la aceasta pozitie sculele mecanice, chiar portabile, care sunt prevăzute cu un soclu sau orice alt dispozitiv care să permită să le fixeze pe un suport, la sol, la perete sau zid etc. (Capitolul 84). Cu toate acestea, faptul ca anumite scule electromecanice conţin adesea dulii sau falci care să permită să fie fixate în mod temporar pe un suport sumar nu le exclude, ipso facto, de la aceasta pozitie; aceste scule se clasifica aici, inclusiv suportul dacă este prezentat în acelasi timp, în măsura în care folosirea cu mana în sensul indicat mai sus rămâne caracterul lor esential. Sculele electromecanice pentru folosire manuala conţin adesea un dispozitiv accesoriu (de exemplu un aspirator şi sacul sau, pentru a strange praful în timpul lucrului); ansamblul rămâne clasificat la aceasta pozitie. Nu sunt cuprinse aici ansamblele compuse dintr-o port-scula cuplata simplu la un motor electric printr-un arbore flexibil şi dintr-una sau mai multe scule; port-scula este clasificata la pozitia nr. 84.66. şi motorul electric cu arborele flexibil cu care este prevăzut, la pozitia nr. 85.01, sculele urmand regimul lor propriu. Sculele clasificate la aceasta pozitie sunt folosite pentru prelucrarea diferitelor materiale şi materii, în numeroase ramuri de activitate. Ele constau, în esenta, din: 1) Perforatoare, masini de tarodat şi de alezat (burghiuri). 2) Perforatoare rotative. 3) Ferastraie şi masini de retezat (circulare, cu lant etc.). 4) Masini de rabotat, de canelat etc. 5) Surubelnite, masini de pus buloane şi masini de scos buloane. 6) Masini de pilit, masini de slefuit, perforatoare, masini de netezit suprafaţa, curatitoare şi polizoare. 7) Masini de scos niturile şi masini de daltuit. 8) Ciocane de indepartat rugina, ciocane de daltuit, ciocane de stemuit, ciocane de nituit etc. 9) Masini de nituit cu falci. 10) Foarfeci şi masini de rontait pentru table. 11) Ciocane de nisip, masini pentru scos miezurile şi vibratoare pentru topitorii. 12) Vibratoare pentru omogenizarea şi tasarea betonului. 13) Foarfeci de taiat garduri vii. 14) Masini de taiat tesaturi în industria de imbracaminte, de confectii. 15) Suflatoare industriale de exemplu cele care sunt utilizate pentru curatirea masinilor şi pieselor mecanice. 16) Masini de gravat, de ghilosat etc. 17) Foarfeci electrice manuale, care conţin o lama fixa şi o lama mobila actionata printr-un vibrator electric incorporat în aparat, destinat să fie utilizate în atelierele de cusut, de moda etc. 18) Masini de dezburuienat pentru finisarea peluzelor în colturi, de-a lungul peretilor, a bordurilor sau sub arbusti, care se compun dintr-un motor electric montat pe o mansa de metal usor şi dintr-un sistem de taiere care consta dintr-un fir subtire de nylon. PARTI Sub rezerva dispoziţiilor generale referitoare la clasificarea părţilor (vezi Consideratiile generale ale Secţiunii), sunt, de asemenea, clasificate aici părţile uneltelor şi sculelor de la aceasta pozitie. Pozitia exclude:
a)Pistoalele de pulverizare de mana, cu motor electric incorporat (pozitia nr. 84.24). ...
b)Masinile electrice de tuns gazonul (pozitia nr. 84.33). ...
c)Aparatele electromecanice, de uz casnic (pozitia nr. 85.09). ...
d)Masini electrice de ras, de tuns şi de epilat de la pozitia nr. 85.10. ...
e)Instrumentele electromecanice pentru chirurgie sau stomatologie (pozitia nr. 90.18). ... 85.09 - APARATE ELECTROMECANICE CU MOTOR ELECTRIC INCORPORAT, DE UZ CASNIC. 8509.10 - Aspiratoare de praf 8509.20 - Aparate pentru lustruit parchetul 8509.30 - Aparate de maruntit şi evacuat resturile de bucatarie 8509.40 - Aparate de tocat şi amestecat alimente; storcatoare de fructe şi de legume 8509.80 - Alte aparate 8509.90 - Părţi Prin aparate electromecanice în sensul acestei pozitii, se înţeleg numai aparatele cu motor electric incorporat. În ceea ce priveste termenul uz casnic, el denumeste în această categorie aparatele utilizate normal în menaj. Aceste aparate se pot recunoaste, după tipul lor, cu ajutorul uneia sau mai multor caracteristici, cum ar fi: dimensiune, putere, capacitate, volum. Aceste caracteristici trebuie să fie judecate prin faptul ca importanţa funcţionarii asigurata de aparate nu trebuie să o depăşească pe cea necesară satisfacerii nevoilor sau exigentelor casnice. Sub rezerva excepţiilor şi, eventual a limitelor de greutate prevăzute la Nota 3 de la Capitol, aceasta pozitie se referă la aparatele care raspund criteriilor de mai sus. Nu sunt deci cuprinse aici aparatele pentru uz casnic care, cu ajutorul de exemplu al unei curele de transmisie sau a unui arbore flexibil, sunt antrenate de forta motrice a unui motor electric separat, nici aparatele cu motor electric incorporat concepute pentru utilizari în exclusivitate industriala, chiar atunci când ele sunt de conceptie şi de functii asemanatoare cu cele ale aparatelor de utilizare casnica (de exemplu aparatele utilizate în industriile alimentare sau de către intreprinderile de curatit); aceste aparate se clasifica după natura lor, în mod special la Capitolul 84 şi, pentru cele din prima categorie, la pozitia nr. 82.10. Nota 3 de la Capitol repartizeaza în doua grupe aparatele care se clasifica la aceasta pozitie: A) Un anumit numar de aparate, limitativ enumerate, pentru care nu sunt prevăzute condiţii de greutate. Grupa cuprinde: 1) Aspiratoarele de praf, inclusiv aparatele din această categorie care au dispozitive accesorii cum sunt periile rotative sau un batator de covoare. Ele au doua functii: aspirarea şi filtrarea aerului vehiculat. Aspirarea se face printr-o turbina calata direct pe axa motorului, rotindu-se cu mare viteza. Praful este depus într-un sac interior sau exterior atunci când aerul aspirat şi filtrat este utilizat şi pentru racirea motorului. Grupa include aspiratoarele cu vacuum destinate absorbirii materialelor uscate şi umede. 2) Masinile de lustruit parchetul, chiar cu dispozitiv pentru aplicat ceara de parchet sau elementele incalzitoare pentru lichefiat ceara. 3) Macinatoarele şi amestecatoarele pentru alimente, cum sunt masinile de taiat carne, peste, legume, fructe etc., masinile de macinat cu utilizari multiple (de exemplu pentru cafea, orez, ovaz, mazare boabe etc.), batatoarele de lapte, amestecatoarele pentru inghetata, serbetierele, malaxoarele pentru pasta, emulsificatoarele şi batatoarele pentru maioneza şi aparatele asemanatoare, inclusiv cele care, datorita unor organe interschimbabile, se preteaza la operaţii multiple, care să permită de exemplu macinarea, amestecarea, agitarea, emulsifierea, baterea, taierea etc. 4) Storcatoarele de fructe şi de legume. B) Un grup nelimitativ de aparate clasificat aici în măsura în care greutatea lor nu depăşeşte 20 kg. Se clasifica aici, printre altele: 1) Aspiratoarele pentru aspirarea apei de spalat (apa murdara, spuma de sapun etc.) parchetele etc. şi aparatele pentru razuit şi raschetat parchetele. 2) Pulverizatoarele pentru întreţinerea parchetelor, adesea prevăzute cu elemente incalzitoare pentru lichefiat ceara. 3) Masinile pentru curatat şi masinile pentru taiat cartofi. 4) Diferitele masini de taiat în bucăţi carnea, carnatii, grasimea, branza, painea, fructele, legumele etc. 5) Masinile pentru ascutit şi masinile pentru polizat cutitele de masa sau de bucatarie. 6) Masinile de macinat fixate pe chiuveta şi utilizate pentru macinarea deseurilor de la bucatarie. 7) Periutele de dinti electrice. 8) Umidificatoarele şi dezumificatoarele de aer DISPOZITIVE AUXILIARE PREZENTATE CU APARATELE DE LA ACEASTA POZITIE Numeroase aparate menţionate mai sus conţin dispozitive, accesorii sau părţi interschimbabile, care le fac apte pentru mai multe utilizari. Acesta este cazul de exemplu aspiratoarelor prevăzute cu dispozitive pentru periat, lustruit, pulverizat insecticide sau insotite de un set de accesorii cu ajutorul cărora aparatul poate să fie utilizat ca malaxor sau concasor de alimente; malaxoarele de alimente prevăzute cu accesorii pentru a taia, macina, bate, transa etc.; masinile de taiat prevăzute cu un dispozitiv de ascutire sau de polizat cutitele; racletele prezentate cu un set de perii de lustruit sau care conţin un rezervor pentru solventul de curatire şi un dispozitiv de aspirare a apei murdare sau a spumei de sapun. Dispozitivele auxiliare şi părţile interschimbabile de această categorie se clasifica cu aparatele pe care le însoţesc, în măsura în care, după numărul şi natura lor ele sunt utilizate în mod obisnuit cu aparatele; cu toate acestea, greutatea părţilor interschimbabile sau dispozitivelor auxiliare demontabile nu este avuta în vedere pentru a determina, eventual, clasificarea aparatului. La fel, urmeaza regimul aparatelor pe care le echipeaza, talpile, rotitele şi dispozitivele asemanatoare pe care aparatele electromecanice de utilizare casnica sunt adesea montate pentru a usura folosirea. PARTI Sub rezerva dispoziţiilor generale referitoare la clasificarea părţilor (vezi Consideratiile generale ale Secţiunii), se clasifica de asemenea aici, părţile aparatelor de la aceasta pozitie. Pozitia exclude între altele:
a)Ventilatoarele şi hotele de evacuare sau recirculare a aerului cu ventilator incorporat, chiar prevăzute cu filtre (pozitia nr. 84.14). ...
b)Frigiderele (pozitia nr. 84.18). ...
c)Masinile de calcat (pozitia nr. 84.20, sau 84.51), chiar dacă este vorba de calandre sau nu. ...
d)Storcatoarele centrifuge de rufe (pozitia nr. 84.21) şi masinile de spalat rufe (pozitia nr. 84.50). ...
e)Masinile pentru spalat vesela (pozitia nr. 84.22). ...
f)Masinile de tuns gazonul (pozitia nr. 84.33). ...
g)Batatoarele de unt (pozitia nr. 84.34). ...
h)Aparatele de tipul aspirator special concepute pentru tesalatul cailor sau vitelor (pozitia nr. 84.36), chiar dacă accidental ele pot sa foloseasca pentru curatirea peretilor de staule etc. ... i.
j)Aparatele pentru curatirea covoarelor şi mochetelor altele decat cele prin procedeul uscat, concepute pentru a fi utilizate în locuri (altele decat cele casnice) cum sunt hoteluri, moteluri, spitale, birouri, restaurante şi scoli (pozitia nr. 84.51.).
k)Masinile de cusut (pozitia nr. 84.52). ...
l)Aparatele de epilat (pozitia nr. 85.10). ...
m)Aparatele electrice electrotermice (pozitia nr. 85.16). ...
n)Aparate de vibromasaj (pozitia nr. 90.19). ... 85.10 - MASINI DE RAS, DE TUNS ŞI MASINI DE EPILAT CU MOTOR ELECTRIC INCORPORAT. 8510.10 - Masini de ras 8510.20 - Masini de tuns 8510.30 - Masini de epilat 8510.90 - Părţi Pozitia cuprinde la masinile de ras şi de tuns actionate printr-un dispozitiv electric incorporat (motor propriu-zis sau vibrator), care să fie rezervate pentru uz uman sau care, ca anumite masini de tuns, să fie special concepute pentru tunderea oilor sau pentru tesalatul cailor sau vitelor. La masinile de ras electrice, partea care lucreaza consta din lame sau cutite puse în miscare cu o miscare rotativa sau de du-te-vino şi opuse unui element fix, perie sau placa ajurata. În ceea ce priveste masinile de tuns, ele au piepteni cu dinti taietori care aluneca în miscare de du-te-vino pe un contrapieptene fix. Firele de par, lana etc. patrund între dintii pieptenului şi ai contrapieptenului sau patrund prin gaurile placii, cazand în felul acesta sub ascutisul lamelor sau cutitelor. Principiul este acelasi pentru masinile de tuns electrice utilizate de frizeri sau cele utilizate pentru tunderea cailor, sau pentru tunderea oilor etc.; în primul rand aceste aparate difera unele de altele prin dimensiunile lor. Pozitia mai cuprinde aparatele electromecanice de epilat, având un motor electric incorporat; ele pot functiona fie cu ajutorul unui microrulou, fie cu un resort spiralat metalic ce se roteste în jurul unei axe, fie cu o grila, cu un cap de epilare şi roti epilatorii, ce permit sa prinda firele de par şi să le desprinda de la radacina. PARTI Sub rezerva dispoziţiilor generale referitoare la clasificarea părţilor (vezi Consideratiile generale de la Secţiune), se clasifica aici părţile de la masinile de ras, de la masinile de tuns şi de la masinile de epilat de la aceasta pozitie. Printre acestea pot să fie menţionate capetele, lamele, cutitele, pieptenii şi contra-pieptenii. Se clasifica la pozitia nr. 82.14 masinile de tuns care sunt cuplate simplu printr-un arbore flexibil la un motor electric separat, acesta fiind, la randul sau, clasificat la pozitia nr. 85.01, cu eventual, transmisia sa flexibila. 85.11 APARATE ŞI DISPOZITIVE ELECTRICE DE APRINDERE SAU DE PORNIRE PENTRU MOTOARE CU APRINDERE PRIN SCANTEIE SAU PRIN COMPRESIE (DE EXEMPLU MAGNETOURI, DINAMOMAGNETOURI, BOBINE DE APRINDERE, BUJII DE APRINDERE SAU DE INCALZIRE, DEMAROARE); GENERATOARE (DE EXEMPLU DINAMURI, ALTERNATOARE) ŞI CONJUCTOARE-DISJUNCTOARE UTILIZATE CU ACESTE MOTOARE. 8511.10 - Bujii de aprindere 8511.20 - Magnetouri; dinamomagnetouri; volanti magnetici 8511.30 - Distribuitori; bobine de aprindere 8511.40 - Demaroare, chiar functionand ca generatoare 8511.50 - Alte generatoare 8511.80 - Alte aparate şi dispozitive 8511.90 - Părţi Pozitia cuprinde toate aparatele şi dispozitivele electrice de aprindere sau de pornire pentru motoarele cu aprindere prin scanteie sau prin compresie de toate tipurile (cu piston şi altele), fie ca este vorba de motoare pentru autovehicule, avioane, vapoare etc., sau pentru instalaţii fixe, ca şi generatoarele şi conjunctoarele-disjunctoare utilizate cu aceste motoare. Pozitia cuprinde: A) Bujiile de aprindere. Aceste bujii constau în esenta într-un invelis sau corp care incorporeaza un electrod central izolat şi unul sau mai multe vârfuri fixate în faţa acestui electrod. Corpul este filetat la baza (soclu) pentru a permite să se insurubeze bujiile în capul cilindrilor motorului. Vârful electrodului central contine o borna pentru a lega bujia la circuitul electric. Atunci când curentul de înaltă tensiune ajunge la acest electrod, se produce o scanteie între acesta şi vârf sau vârfuri, aprinzand în felul acesta amestecul din cilindru. B) Magnetourile (inclusiv dinamo-magnetourile). Aceste aparate sunt utilizate în anumite cazuri pentru a furniza curentul de înaltă tensiune la bujiile de aprindere ale motoarelor cu aprindere prin scanteie. Sunt folosite mai ales pentru motoarele automobilelor de curse, ale tractoarelor, avioanelor, navelor sau motocicletelor. Principalele tipuri sunt urmatoarele: 1) Magnetourile cu armatura rotativa, în care o armatura care poarta o infasurare primara de tensiune mica se roteste între polii unui magnet permanent. Infasurarea primara este legata la un intrerupator (ruptor) şi la un condensator. Trecerea şi intreruperea brusca a curentului în aceasta infasurare da nastere, prin inductie, la un curent de tensiune înaltă în infasurarea secundara. Ansamblul este în general montat pe un batiu carcasa, care poarta la vârful sau un stift de distribuţie destinat sa alimenteze pe rand fiecare bujie de aprindere. 2) Magnetourile cu armatura fixa, aparate caracterizate prin aceea ca infasurarea armaturii, intrerupatorul şi condensatorul sunt fixe, dar, în timp ce la anumite tipuri de aparate magnetii se rotesc, la alte tipuri ei sunt de asemenea ficsi, dar în acest caz discurile sau coroanele de fier moale se rotesc între magneti şi armatura. 3) Dinamo-magnetourile rezultă din reunirea într-un singur aparat a unui dinam şi al unui magnetou şi sunt utilizate în general pe motociclete. C) Volantii magnetici. Ei constau dintr-un dispozitiv magnetic incorporat la volantul motorului şi folosesc pentru producerea unui curent de joasa tensiune care asigura aprinderea. D) Distribuitorii. Rolul acestor aparate este de a distribui curentul de aprindere la bujii după ordinea prevăzută; conţin de asemenea dispozitivul de intrerupere a curentului care alimenteaza circuitul primar al bobinei de aprindere (ruptorul), mersul ansamblului fiind sincronizat cu miscarile pistoanelor în cilindri cu ajutorul camelor antrenate de motor. E) Bobinele de aprindere. Constau din bobine de inductie speciale, amplasate cel mai adesea intr-o cutie de forma cilindrică. Atunci când, prin intermediul ruptorului, se leagă la baterie infasurarea primara a acestor bobine, se produce în infasurarea secundara un curent de înaltă tensiune care este trimis către bujiile de aprindere prin distribuitor. F) Demaroarele. Aceste aparate sunt motoare electrice mici, cel mai adesea de felul celor de curent continuu, bobinate în serie; conţin în general un pinion care se deplaseaza pe un ax canelat sau orice alt dispozitiv potrivit pentru a fi ambreiat temporar cu motorul care trebuie pornit. G) Generatoarele (dinamuri şi alternatoare). Antrenate de motor, aceste generatoare asigura reincarcarea automata a acumulatoarelor şi alimenteaza aparatele de aprindere, de semnalizare, de incalzire şi alte aparate electrice de la autovehicule, avioane etc. Alternatoarele sunt utilizate cu un redresor de curent. H) Supravoltorii. Sunt bobine mici de inductie utilizate, în principal pe avioane, atunci când viteza motorului la demarare este prea mica pentru a permite functionarea normala a magnetourilor de aprindere. I.J) Bujiile de incalzire. Numite şi bujii cu incandescenta, aceste bujii, spre deosebire de bujiile de aprindere, conţin în locul unui electrod şi a vârfurilor care produc scantei, o mica rezistenta care se incalzeste la trecerea curentului. Ele folosesc la încălzirea aerului în cilindrii motoarelor diesel înainte şi în timpul demararii. K) Dispozitivele speciale de incalzire cu spirala incandescenta. Sunt dispozitivele care se monteaza adesea în conducta de aspiratie a motoarelor diesel pentru încălzirea aerului de aspiratie în timpul demararii. L) Conjunctoarele-disjunctoare. Sunt dispozitivele destinate sa impiedice functionarea dinamului ca receptor, pe seama acumulatoarelor, atunci când motorul este oprit sau funcţionează la ralanti. Se clasifica aici şi conjunctoarele-disjunctoare combinate, în aceeasi cutie, cu un regulator de tensiune sau un regulator de intensitate. În afara protectiei bateriei şi a dinamului, aceste dispozitive asigura un debit constant de curent de încărcare sau limiteaza intensitatea acestui curent. PARTI Sub rezerva dispoziţiilor generale referitoare la clasificarea părţilor (vezi Consideratiile generale ale Secţiunii), se clasifica aici părţile de aparate sau dispozitive de la aceasta pozitie. Pozitia exclude:
a)Grupurile de alimentare, care constau în esenta dintr-un asamblaj de transformatoare şi de redresoare, care sunt utilizate pe aerodromuri, în statiile de autobuze etc., pentru a furniza curentul la demaroarele motoarelor (pozitia nr. 85.04). ...
b)Acumulatoarele electrice (pozitia nr. 85.07). ...
c)Dinamurile pentru biciclete, utilizate numai pentru alimentarea aparatelor de iluminat (pozitia nr. 85.12). ... 85.12 - APARATE ELECTRICE DE ILUMINAT SAU DE SEMNALIZARE (CU EXCEPŢIA ARTICOLELOR DE LA POZITIA NR. 85.39), STERGATOARE DE PARBRIZ, DISPOZITIVE ANTIGIVRAJ ŞI DE DEZABURIRE, ELECTRICE, DE TIPURILE UTILIZATE PENTRU BICICLETE, MOTOCICLETE SAU AUTOMOBILE. 8512.10 - Aparate de iluminat sau de semnalizare vizuala de tipurile utilizate pentru biciclete 8512.20 - Alte aparate de iluminat sau de semnalizare vizuala 8512.30 - Aparate de semnalizare acustica 8512.40 - Stergatoare de parbriz, dispozitive antigivraj şi dispozitive de dezaburire 8512.90 - Părţi Cu excepţia pilelor (pozitia nr. 85.06), acumulatoarelor (pozitia nr. 85.07) şi a dinamurilor şi dinamomagnetourilor de la pozitia nr. 85.11, pozitia cuprinde cea mai mare parte a aparatelor electrice utilizate pe biciclete, motociclete sau automobile în scopuri de iluminat sau de semnalizare, ca şi stergatoarele de parbriz, degivratoarele şi dispozitivele de dezaburire electrice utilizate pe aceste vehicule. Sunt incluse, printre altele: 1) Dinamurile de iluminat, utilizate pe biciclete şi mai rar pe motociclete, care funcţionează în general cu ajutorul unei role de tractiune antrenata direct pe pneu sau pe janta uneia dintre roti. 2) Cutiile port-baterie, prevăzute cu un intrerupator, cu prize de curent etc., pentru echipamentul de iluminat al bicicletelor, motocicletelor; lampile alimentate cu baterii, concepute pentru a fi montate pe biciclete sau motociclete. 3) Farurile de toate felurile: farurile de drum, farurile cu lumina difuza, farurile antiorbire sau de codificare, farurile anti-ceata, proiectoarele şi farurile mobile, numite lampi "spot" de tipurile utilizate pe anumite masini de politie (de exemplu inclusiv cele prevăzute cu un cablu care permite să fie deplasate pentru a fi tinute cu mana sau pentru a fi puse pe drum etc.). 4) Lampile fixe: luminile de pozitie sau de stationare, luminile de gabarit, luminile rosii spate, lampile pentru iluminarea placii de inmatriculare etc. 5) Luminile avertizare de manevra: luminile de frana sau de oprire, luminile intermitente şi alte lumini indicatoare de mers inapoi sau de schimbare a directiei etc. 6) Cutiile combinate, care conţin dispozitive proprii ce asigura cumulativ functiile a mai multor faruri, lumini sau lampi mai sus menţionate. 7) Lampile pentru iluminat interiorul autovehiculelor cum sunt plafonierele, lampile de pereti, lampile pentru iluminat treptele, portierele etc. şi lampile pentru iluminat tabloul de bord. 8) Aparatele pentru facilitarea parcarii autovehiculelor, constand din antene exterioare (palpatoare), care atunci când ating bordura trotuarului sau orice alte obstacole, transmit conducătorului pentru atenţionare un semnal luminos sau de alt fel. 9) Avertizoarele luminoase de depasire, cu sau fără celule fotoelectrice, care transmit automat conducătorului un semnal care îi indica prezenta unui vehicul care efectueaza depăşirea. 10) Toate celelalte dispozitive electrice de semnalizare vizuala cum sunt triunghiurile reflectorizante pentru autovehiculele care duc cu ele remorci şi indicatoarele luminoase pentru taxiuri, masini de politie, masini de pompieri etc. 11) Avertizoarele sonore, sirenele şi alte aparate electrice de semnalizare acustica. 12) Stergatoarele de parbriz, simple sau jumelate, cu motor electric. 13) Dispozitivele de degrivare şi de dezaburire, care constau dintr-o rezistenta electrica fixata pe un cadru montat pe parbriz. PARTI Sub rezerva dispoziţiilor generale referitoare la clasificarea părţilor (vezi Consideratiile generale de la Secţiune), se clasifica aici părţile aparatelor de la aceasta pozitie. Pozitia exclude:
a)Lentilele de sticlă (pozitia nr. 70.14). ...
b)Aparatele electrice de amplificare a sunetului (micro-amplificatori de curent şi difuzor) utilizate pe anumite camioane pentru a transmite soferului avertismentele sonore care vin din spate (pozitia nr. 85.18). ...
c)Tablourile, panourile şi alte suporturi care conţin mai multe aparate de la pozitia nr. 85.36, cu lampi martor sau nu, pentru comanda aparatelor de la aceasta pozitie, care se monteaza în general pe coloana de direcţie (pozitia nr. 85.37). ...
d)Lampile şi tuburile electrice, inclusiv articolele numite faruri şi proiectoare etanse de la pozitia nr. 85.39. ...
e)Firele izolate, chiar taiate la lungime sau prevăzute cu piese de conexiune sau prezentate în seturi (de exemplu seturi de fire pentru bujii de aprindere) (pozitia nr. 85.44). ...
f)Aparatele neelectrice de incalzire pentru automobile, care acţionează de asemenea ca dispozitive de degrivrare şi dezaburire (pozitiile nr. 73.22 sau 87.08). ... 85.13 - LAMPI ELECTRICE PORTABILE, FUNCTIONAND CU AJUTORUL SURSEI PROPRII DE ENERGIE (DE EXEMPLU CU PILE, CU ACUMULATORI, ELECTROMAGNETICE), ALTELE DECAT APARATELE DE ILUMINAT DE LA POZITIA NR. 85.12. 8513.10 - Lampi 8513.90 - Părţi Pozitia cuprinde lampile electrice portabile destinate sa functioneze cu ajutorul unei surse de energie autonome, cum sunt baterii, acumulatoare, dispozitive electromagnetice. În general, cele doua elemente, adica lampa propriu-zisa şi sursa de energie, sunt asamblate în conexiune directa, cel mai adesea intr-o cutie comuna. Cu toate acestea, în anumite tipuri, sunt separate şi legate unul la celalalt prin fire conductoare. Singurele constituind lampi portabile, sunt lampile (dispozitiv de iluminat şi sursa de energie) concepute pentru a fi utilizate cu mana sau pe persoana. Ele sunt în general prevăzute cu un maner sau cu un dispozitiv de prindere şi sunt de recunoscut datorita formei lor deosebite şi datorita greutatii lor mici. Nu raspund la aceasta definiţie de exemplu aparatura pentru iluminatul automobilelor, bicicletelor sau motocicletelor (pozitia nr. 85.12), ca şi aparatele de iluminat de tipul lampa-mobila (de control), care este alimentata la o instalatie fixa (pozitia nr. 94.05). Printre lampile clasificate aici, se pot menţiona: 1) Lampile de buzunar, dintre care unele, numite lampi-dinam, sunt alimentate cu ajutorul unui dispozitiv magneto-electric actionat cu mana, prin intermediul unei manete cu resort. 2) Celelalte lampi de mana, cum sunt lampile numi torte sau proiectoare, dintre care unele sunt cu fascicol reglabil. Destul de frecvent, aceste lampi conţin un dispozitiv simplu pentru agatarea temporara pe un perete oarecare. Adesea, ele sunt concepute ca să fie aşezate de exemplu chiar pe sol. 3) Lampile portabile echipate pentru emisiunea de semnale luminoase (de exemplu semnale Morse). 4) Lampile de siguranţă pentru mineri, al caror dispozitiv de iluminat se adapteaza la casca, în timp ce sursa de energie (acumulator) se agata în general de centura. 5) Sub rezerva ca este vorba despre lampi destinate sa functioneze cu sursa proprie de curent (de exemplu cu ajutorul unei pile aşezate în buzunarul utilizatorului), lampile frontale cu dispozitiv de fixare pe cap de tipul celor în general utilizate de către bijutieri, ceasornicari, medici etc., cu excepţia lampilor concepute în mod special pentru diagnosticarea afectiunilor de exemplu a gatului, a urechilor, (pozitia nr. 90.18). 6) Lampile portabile, numite de fantezie, care au forma tigarilor, pistoalelor, stilourilor etc. şi, în măsura în care functia principala este iluminatul, articolele care constau dintr-o asociere sau o combinare a unei lampi şi unui stilou, o lampa şi un port-chei, o lampa şi o surubelnita etc. PARTI Sub rezerva dispoziţiilor generale referitoare la clasificarea părţilor (vezi Consideratiile generale ale Secţiunii), sunt în general clasificate aici părţile lampilor din aceasta pozitie. Pozitia exclude lampile de tipul blitzului utilizate în fotografie (pozitia nr. 90.06). 85.14 - FURNALE ŞI CUPTOARE ELECTRICE, INDUSTRIALE SAU DE LABORATOR, INCLUSIV CELE CARE FUNCTIONEAZA PRIN INDUCTIE SAU PRIN PIERDERI DIELECTRICE; ALTE APARATE INDUSTRIALE SAU DE LABORATOR PENTRU TRATAREA TERMICA A MATERIALELOR PRIN INDUCTIE SAU PRIN PIERDERI DIELECTRICE. 8514.10 - Furnale şi cuptoare cu rezistenta (cu incalzire indirecta) 8514.20 - Furnale şi cuptoare care funcţionează prin inductie sau prin pierderi dielectrice 8514.30 - Alte furnale şi cuptoare 8514.40 - Alte aparate pentru tratarea termica al materialelor prin inductie sau pierderi dielectrice 8514.90 - Părţi Sunt cuprinse aici de masinile şi aparatele electrotermice de tipul industrial sau de laborator, în care energia electrica este utilizata pentru obtinerea caldurii, aceasta putand să rezulte din trecerea curentului prin rezistentele electrice, prin arc electric, efecte de inductie, pierderi dielectrice etc. Pozitia exclude masinile şi aparatele electrotermice în mod normal utilizate cu uz casnic (pozitia nr. 85.16). I. - FURNALE ŞI CUPTOARE INDUSTRIALE SAU DE LABORATOR, INCLUSIV CELE CARE FUNCTIONEAZA PRIN INDUCTIE SAU PRIN PIERDERI DIELECTRICE Furnalele şi cuptoarele electrice constau în esenta dintr-o incinta mai mult sau mai puţin inchisa, în care se realizează o temperatura relativ ridicata. Utilizate pentru numeroase operaţii, cum sunt topirea, coacerea, recoacerea, calirea, emailarea, tratarea termica a sudurilor, sunt numite, după caz, cuptoare retorta, cuptoare clopot, cuptoare cuve, cuptoare creuzete, cuptoare-tunele etc. Unele conţin dispozitive care să permită de exemplu bascularea sau chiar o camera speciala pentru tratarea materialelor în atmosfera reductoare (atmosfera protectoare împotriva oxidarii). În functie de procedeul de incalzire utilizat, se deosebesc între altele: A) Furnalele şi cuptoarele cu rezistenta (cu incalzire indirecta), în care căldură este produsa prin trecerea curentului prin rezistente electrice. B) Furnalele şi cuptoarele cu inductie de joasa frecventa, în care materialele de tratat, aşezate în camp magnetic creat de curentul de joasa frecventa, al unui circuit primar, sunt sediul curentilor indusi care le aduc la temperatura ceruta. În unele cuptoare, substanţa topita trece de la creuzetul principal la o serpentina verticala unde este de asemenea supusă actiunii curentilor indusi incalzitori. C) Furnalele şi cuptoarele cu inductie de înaltă frecventa, în care curentul de înaltă frecventa al unui circuit primar (adesea o frecventa radio) induce curenti Foucault în materia care trebuie să fie incalzita. Spre deosebire de anterioarele, cuptoarele de acest tip sunt fără miez magnetic. D) Furnalele şi cuptoarele cu incalzire prin pierderi dielectrice, în care materia de tratat, care nu trebuie să fie conducatoare de electricitate, este asezata între doua placi metalice legate la o sursa de curent alternativ de frecventa foarte înaltă. Ansamblul funcţionează după un principiu analog cu cel al condensatoarelor, căldură rezultand de la pierderile dielectrice acumulandu-se în materialul de tratat. E) Furnalele şi cuptoarele cu rezistenta, pentru încălzirea barelor metalice sau a materialelor, granulare. Acestea constau dintr-un recipient în care curentul este trecut prin materialul insusi; rezistenta electrica a materialului produce căldură necesară topirii. F) Furnalele şi cuptoarele cu baie (cu rezistente lichide), în care obiectele de tratat sunt introduse intr-o baie adecvata (metal topit, ulei, saruri topite etc.) adusa la temperatura ceruta cu ajutorul electrozilor imersati. G) Furnalele şi cuptoarele cu arc, în care căldură este produsa de un arc electric care apare între electrozi sau între un electrod şi materialul de încălzit. Cuptoarele de această categorie sunt folosite în principal pentru producerea fontei, otelurilor speciale, aluminiului, a diferitelor feroaliaje, a carburii de calciu, pentru reducerea minereurilor de fier, pentru fixarea azotului atmosferic etc. Unele cuptoare cu arc la temperatura relativ scazuta sunt de asemenea utilizate pentru producerea zincului sau a fosforului prin procedeele termoelectrice, cum sunt sublimarea; atunci când asemenea cuptoare sunt asociate cu o camera de condensare, ansamblul se clasifica la pozitia nr. 84.19 ca aparat de distilare. H) Furnalele şi cuptoarele cu raze infrarosii, în care materialul de tratat este expus la radiatia unor lampi electrice speciale, numite lampi cu raze infrarosii, sau a unor placi metalice radiante dispuse divers. Adesea, se utilizeaza într-un acelasi cuptor diferite procedee de incalzire electrica, cum sunt inductia la înaltă frecventa sau la joasa frecventa pentru metale, sau, pentru anumite cuptoare de biscuiti în mod special, inductia şi razele infrarosii. Printre cuptoarele clasificate la aceasta pozitie, se pot de asemenea menţiona: 1) Cuptoarele pentru brutarii, patiserii sau cuptoarele de biscuiti. 2) Cuptoarele pentru cabinete dentare. 3) Cuptoarele pentru crematorii. 4) Cuptoarele de incinerare a gunoaielor. Pozitia exclude aparatele pentru uscare, sterilizare sau alte operaţii clasificate la pozitia nr. 84.19 (etuve, sterilizatoare etc.) care se clasifica la pozitia respectiva, chiar dacă sunt incalzite electric. II. - ALTE APARATE INDUSTRIALE SAU DE LABORATOR PENTRU TRATAREA TERMICA A MATERIALELOR PRIN INDUCTIE SAU PRIN PIERDERI DIELECTRICE Pozitia cuprinde numeroase aparate pentru tratarea termica a materialelor, în care încălzirea este obtinuta - ca de altfel şi în anumite cuptoare - prin procedeul de inductie de înaltă frecventa sau prin pierderi dielectrice. Utilizate în mod deosebit pentru tratarea articolelor de dimensiuni mici, aceste aparate constau în esenta într-un dispozitiv de producere a oscilatiilor de înaltă frecventa, prevăzut cu infasurari sau placi, adesea de o construcţie adaptata articolelor de tratat. Printre acestea se pot menţiona: 1) Aparatele cu bobine de inductie (inductoare) pentru încălzirea prin inductie a obiectelor constituite din materiale bune conducatoare de electricitate, cu ajutorul energiei de joasa, medie sau înaltă frecventa (de exemplu masinile folosite pentru calirea superficiala a vilbrochenelor, cilindrilor, rotilor dintate, sau a altor piese metalice; aparatele folosite la topit, la copt, la recopt, pentru revenire, pentru preincalzirea pieselor metalice). 2) Aparatele prevăzute cu electrozi care folosesc drept condensatori (prezentate sub forma placilor, barelor etc.) pentru încălzirea dielectrica (capacitiva) a obiectivelor constituite din materiale neconducatoare sau prost conducatoare de electricitate, cu ajutorul energiei de înaltă frecventa (de exemplu aparatele pentru încălzirea lemnului; aparatele pentru preincalzirea formelor care se intaresc la temperatura (termodurcisabile) prezentate sub forma de pelete sau pulberi etc.). Unele dintre aparate sunt concepute pentru tratarea termica progresiva a barelor trecute prin infasurare sau pentru tratarea repetata a unei serii de articole. Aparatele din această categorie se clasifica aici. Convertizoarele rotative şi generatoarele de înaltă frecventa prezentate în acelasi timp cu aparatele de tratare termica, se clasifica la aceasta pozitie. Prezentate separat, se clasifica la pozitia nr. 85.02 sau 85.43, după caz. Din contra, aparatele pentru tratarea prin inductie utilizate la sudarea sau brazarea metalelor şi aparatele pentru tratarea termica prin pierderi dielectrice care folosesc pentru sudarea materialelor plastice sau a altor materiale (de exemplu presele de sudat de înaltă frecventa) se clasifica la pozitia nr. 85.15. Presele care conţin dispozitivele de incalzire bazate pe aceleasi principii sunt de asemenea excluse din aceasta pozitie (Capitolul 84). Sunt clasificate aici cuptoarele şi alte aparate special concepute pentru separarea, prin procedeele pirometalurgice, a combustibililor nucleari iradiati, aparatele pentru tratarea deseurilor radioactive (de exemplu pentru coacerea argilelor, sau a sticlelor conţinând deseuri radioactive sau a filtrelor radioactive) sau cele pentru sinterizarea sau tratarea termica a materialelor fuzibile recuperate pentru reciclare. Cu toate acestea, aparatele pentru separarea izotopica se clasifica la pozitia nr. 84.01. PARTI Sub rezerva dispoziţiilor generale referitoare la clasificarea părţilor (vezi Consideratiile generale ale Secţiunii) sunt de asemenea clasificate aici părţile masinilor sau aparatelor de la aceasta pozitie de exemplu armaturile, usile, vizoarele, peretii şi boltile, suportii de electrozi şi electrozii metalici. Pozitia exclude:
a)Caramizi, blocuri şi elemente de materiale ceramice sau refractare, destinate construcţiei sa pregatirii cuptoarelor electrice (Capitolul 69). ...
b)Rezistentele electrice incalzitoare (pozitia nr. 85.16 sau 85.45, după caz). ...
c)Electrozii de grafit sau de alt carbune cu sau fără metal de la pozitia nr. 85.45. ... 85.15 - MASINI ŞI APARATE ELECTRICE PENTRU LIPIRE SAU SUDARE (CHIAR PENTRU TAIAT, INCLUSIV CELE CU GAZ INCALZITE ELECTRIC) SAU CARE FUNCTIONEAZA CU LASER SAU ALTE FASCICULE DE LUMINA SAU DE FOTONI, CU ULTRASUNETE, CU FASCICULE DE ELECTRONI, CU IMPULSURI MAGNETICE SAU CU JET DE PLASMA; MASINI ŞI APARATE ELECTRICE PENTRU SUFLAREA LA CALD A METALELOR SAU A METALOCERAMICELOR. - Masinile şi aparatele pentru lipirea tare sau moale: 8515.11 - - Ciocane şi pistoale de lipit 8515.19 - - Altele - Masinile şi aparatele pentru sudarea metalelor prin rezistenta: 8515.21 - - Complet sau parţial automatizate 8515.29 - - Altele - Masini şi aparate pentru sudarea metalelor cu arc electric sau cu jet de plasma: 8515.31 - - Complet sau parţial automatizate 8515.39 - - Altele 8515.80 - Alte masini şi aparate 8515.90 - Părţi I. - MASINILE ŞI APARATELE PENTRU LIPIRE SAU SUDARE Grupa cuprinde aparatele şi masinile pentru lipire sau sudare. Grupa cuprinde, atunci când pot să efectueze operaţii de taiere. Operatia de sudare poate să fie executata manual, fie complet sau parţial automata. Se deosebesc: A) Masinile şi aparatele pentru lipirea tare sau moale. Căldură este în general furnizata de către o sursa de curent electric conductiv sau inductiv. Lipirea tare şi lipirea moale sunt procedee care permit să se asambleze piesele metalice cu ajutorul unui metal de umplutura în stare lichida, care să aibă o temperatura de topire mai mica decat cea a pieselor care trebuie să fie reunite şi care se lipeste pe metalul de baza. Acesta din urma, nu participa prin topire la constituirea legaturii. Nu se clasifica la aceasta grupa decat masinile şi aparatele care sunt prevăzute cu un echipament deosebit (de exemplu sistemul de alimentare cu fir de sudura) care să permită să le identifice ca fiind exclusiv sau în principal destinate lipirii. Celelalte aparate trebuiesc considerate a fi cuptoare sau aparate pentru tratarea termica a materialelor de la pozitia nr. 85.14. Se clasifica aici ciocanele şi pistoalele de sudat (lipit) manuale, incalzite electric. B) Masinile şi aparatele pentru sudarea metalelor prin rezistenta. Căldură necesară este produsa prin efectul Joule provocat de un curent electric care traverseaza piesele de sudat. Piesele incalzite în felul acesta sunt sudate sub presiune. Exista numeroase masini de acest tip, fiecare fiind adaptata la caracteristicile materialelor de sudat. Se pot menţiona de exemplu: masinile de sudat în vârf, prin presiune sau prin scanteie; masinile de sudat prin punct simplu, care cuprinde clestii de sudat cu transformatorul separat sau incorporat; masinile de sudat cu puncte multiple şi echipamentele lor; masinile de sudat prin bosaj (suprapunere); masinile de sudat cu cutit-disc; aparatele de înaltă frecventa pentru sudat cu rezistenta. C) Masinile şi aparatele pentru sudarea (chiar pentru taierea) metalelor cu arc sau cu jet de plasma. 1) Sudarea cu arc. Căldură este furnizata printr-un arc electric care se produce între doi electrozi sau între un electrod şi piesa care trebuie să fie prelucrata. Exista numeroase aparate de acest tip: de exemplu aparatele manuale pentru sudarea sau taierea cu arc cu electrozi (de sudura) imbracati: pentru sudarea, cu arc sub gaz de protecţie; pentru sudura sau taierea cu electrod consumabil sau nu, sau cu arc protejat (sudarea cu arc în atmosfera inerta: MIG (Metal Inert Gaz) sudarea cu arc în atmosfera activa; MAG (Metal Active Gas); sudarea cu arc în atmosfera inerta cu electrod de tungsten: TIG (Tungsten Inert Gas); sudarea cu arc sub flux solid; sudarea cu arc sub zgura; sudarea cu arc vertical sub gaz (electrogaz) etc. 2) Sudarea cu jet de plasma. Sursa de căldură este furnizata printr-un arc focalizat care, prin ionizare şi disociere, transforma un gaz auxiliar în stare de plasma (jet de plasma). Gazul auxiliar poate să fie inert (argon sau heliu), poliatomic (hidrogen, azot etc.) sau amestec ale acestor gaze. D) Masinile şi aparatele pentru sudarea metalelor prin inductie. Căldură este furnizata de un curent electric care traverseaza unul sau mai mulţi inductori (bobine). E) Masinile şi aparatele pentru sudare (chiar pentru taierea) cu fascicul de electroni (bombardament electronic). Căldură este furnizata prin impactul pieselor de sudat sau de taiat cu un fascicul de electroni focalizat generat în vid. F) Masinile şi aparatele pentru sudarea prin difuzare sub vid. Dacă în majoritatea cazurilor căldură este obtinuta prin inductie, ea poate de asemenea să fie produsa prin fascicol de electroni sau prin rezistenta. Aceste masini şi aparate se compun în esenta dintr-o camera vidata, o pompa de vid, un dispozitiv de presiune şi aparatele pentru încălzirea pieselor. G) Masinile şi aparatele pentru sudare (chiar pentru taiere) cu fascicul de fotoni. Sudarea cu fascicul de fotoni cuprinde: 1) Sudarea cu raza laser. Căldură provine de la o sursa de radiatie coerenta şi monocromatica, putand să fie focalizata pentru a obtine densitati mari de energie; căldură este produsa prin impactul razei laser pe piesa de sudat sau de taiat. 2) Sudarea prin fascicul luminos. Căldură este produsa prin impactul unui fascicul luminos incoerent focalizat. H) Masinile şi aparatele pentru sudarea materialelor termoplastice. 1) Sudarea cu gaz încălzit electric. Suprafetele de asamblat sunt incalzite cu ajutorul unui gaz (în general aer) adus la o temperatura potrivita printr-un procedeu electric şi sudate prin presiune cu sau fără produs de aport. 2) Sudarea prin elemente incalzite electric. Suprafetele de asamblat sunt incalzite cu ajutorul elementelor incalzite electric şi sudate prin presiune cu sau fără produse de aditivare (de adaos). 3) Sudarea prin frecventa înaltă. În măsura în care este vorba despre materiale termoplastice (acrilic, polietilena, vinil, nylon de exemplu) care să aibă caracteristici de pierderi dielectrice suficiente, suprafetele de asamblat sunt incalzite prin înaltă frecventa şi sudate prin presiune cu sau fără material de adaos. I.J) Masinile şi aparatele pentru sudarea prin ultrasunete. Piesele de asamblat, aşezate una lângă alta, sunt supuse la vibratii ultrasonore care realizează sudura elementelor. Acest procedeu permite să se asambleze elemente din metale sau din aliaje nesudabile prin metodele clasice, ea şi sudarea foilor metalice foarte subtiri, a pieselor din metale diferite sau a foilor din materiale plastice. Masinile şi aparatele electrice de sudat sau de lipit sunt cel mai adesea alimentate cu curent continuu de tensiune joasa produs într-un generator sau cu curent alternativ de tensiune joasa furnizat de un transformator reducator de tensiune. La masinile fixe, aceasta aparatura de alimentare este cel mai adesea integrată la masina insasi. Din contra, la masinile de sudat portabile, capetele sau clestii de sudat sunt, în general, legate la dispozitivul de alimentare prin cabluri conductoare. Chiar şi în acest caz, ansamblul este clasificat la aceasta pozitie în măsura în care grupul electrogen sau ansamblul transformatorului-redresor este prezentat cu capete sau clesti de sudat; prezentate separat, numitele aparate de alimentare urmeaza regimul lor propriu (pozitia nr. 85.02 sau 85.04). Pozitia cuprinde, de asemenea, robotii industriali conceputi în mod special pentru sudura. Pozitia exclude:
a)Masinile pentru condiţionarea (ambalarea) marfurilor prevăzute cu dispozitive de sudura electrica (pozitia nr. 84.22). ...
b)Masinile destinate în exclusivitate sa taie (pozitia nr. 84.56, în general). ...
c)Masinile pentru sudura prin frictiune (pozitia nr. 84.68). ... II. - MASINILE ŞI APARATELE ELECTRICE PENTRU SUFLAREA LA CALD DE METALE SAU DE METALOCERAMICE Sunt aparate cu arc electric care permit să se topeasca şi să se proiecteze (pulverizeze) simultan cu topirea (cu ajutorul aerului comprimat) a metalelor sau a carburilor metalice sinterizate. Pozitia cuprindea pistoalele pentru metalizarea la cald prin proiectarea metalului în stare topita, prezentate separat, care se clasifica la pozitia nr. 84.24. PARTI Sub rezerva dispoziţiilor generale referitoare la clasificarea părţilor (vezi Consideratiile generale ale Secţiunii), sunt în general cuprinse aici părţile de masini sau aparate de la aceasta pozitie. Printre acestea, se pot menţiona capetele şi clestii de sudat, suportii de electrozi şi electrozii metalici de contact (de exemplu vârfurile, rolele, falcile de contact) ca şi vârfurile de arzatoare şi seturile (de duze) pentru aparatele de sudura manuale cu hidrogen atomic. Din contra, pozitia exclude:
a)Electrozii de metale comune sau de carburi metalice (regimul metalului constitutiv sau de la pozitia nr. 83.11 după caz). ...
b)Electrozii de grafit sau de alta carbura, cu sau fără metal de la pozitia nr. 85.45. ... 85.16 - INCALZITOARE DE APA INSTANTANEE SAU CU STOCARE ŞI TERMOPLONJOARE ELECTRICE; APARATE ELECTRICE PENTRU INCALZIREA LOCALURILOR, A SOLULUI SAU PENTRU UTILIZARI SIMILARE; APARATE ELECTROTERMICE PENTRU COAFURA (DE EXEMPLU USCATOARE DE PAR, CASTI PENTRU COAFURA, ONDULATOARE) SAU PENTRU USCAREA MAINILOR; FIARE ELECTRICE DE CALCAT; ALTE APARATE ELECTROTERMICE PENTRU UZ CASNIC; REZISTENTE INCALZITOARE ALTELE DECAT CELE DE LA POZITIA NR. 85.45. 8516.10 - Incalzitoare instantanee de apa sau cu stocare şi termoplonjoare - Aparate electrice pentru încălzirea localurilor, a podelelor sau pentru utilizari similare: 8516.21 - - Radiatoare de acumulare de căldură 8516.29 - - Altele - Aparate electrotermice pentru coafura sau pentru uscarea mainilor: 8516.31 - - Uscatoare de par 8516.32 - - Alte aparate pentru coafura 8516.33 - - Aparate pentru uscarea mainilor 8516.40 - Fiare electrice de calcat 8516.50 - Cuptoare cu microunde 8516.60 - Alte cuptoare; masini de gatit, resouri (inclusiv plitele de gatit), gratare şi rotisoare - Alte aparate electrotermice: 8516.71 - - Aparate pentru prepararea cafelei sau ceaiului 8516.72 - - Masini de prajit paine 8516.79 - - Altele 8516.80 - Rezistente electrice incalzitoare 8516.90 - Părţi A. - INCALZITOARE DE APA INSTANTANEE SAU CU STOCARE ŞI TERMOPLONJOARE ELECTRICE Printre diferitele tipuri de aparate din aceasta grupa, se pot menţiona: 1) Incalzitoarele de apa asa zise instantanee, care conduc rapid apa la temperatura dorita prin contactul direct cu carcasele care conţin rezistente. 2) Incalzitoarele de apa cu stocare (de tipul cu presiune sau nu), care sunt rezervoare calorifuge care conţin, aşezate în general intr-o carcasa etansa, rezistentele incalzitoare imersate. În aceste aparate, apa este incalzita progresiv. 3) Incalzitoarele mixte de apa, care permit combinarea incalzirii electrice cu un alt procedeu de incalzire, cum sunt încălzirea centrala. Aceste aparate sunt adesea prevăzute cu un termostat care declanseaza încălzirea electrica atunci când celalalt aparat este insuficient. 4) Incalzitoarele de apa cu electrozi, în care un curent alternativ trece, prin intermediul electrozilor, prin apa. 5) Termoplonjoarele, care pot avea forme variate în functie de utilizarea lor, sunt utilizate pentru încălzirea prin imersie a materiilor lichide vascoase (altele decat cele solide) sau gazoase. Aceste aparate sunt, în general, destinate a fi introduse în cuve sau rezervoare. Sunt de asemenea folosite la cratite, cesti, bazine etc., fiind uneori dotate cu un maner izolat termic şi un carlig ce permite agatarea lor de marginea recipientului. Sunt caracterizate printr-o teaca protectoare blindata, rezistenta la eforturile mecanice şi etansa la materialele lichide, vascoase (altele decat solide) şi gazoase. O pudra având bune calităţi dielectrice şi termice, în general din magnezie, asigura menţinerea în pozitie a firului care constituie rezistenta în teaca şi izolarea sa electrica în raport cu aceasta. Dacă sunt alte elemente montate permanent pe cuve, rezervoare etc., ansamblul se clasifica la pozitia nr. 84.13 cu excepţia cazului când constituie un aparat de uz casnic sau este conceput numai pentru incalzitul apei, în care caz se clasifica la aceasta pozitie. 6) Aparatele electrice pentru producerea apei fierte. Incalzitoarele electrice pentru încălzirea centrala se clasifica la pozitia nr. 84.03 B. - APARATELE ELECTRICE PENTRU INCALZIREA LOCALURILOR, A SOLULUI SAU PENTRU UTILIZARI SIMILARE Grupa cuprinde: 1) Aparatele electrice de încălzit cu acumulare; în care elementele incalzitoare acţionează asupra unei mase solide (de exemplu din caramizi) sau lichide care acumuleaza căldură produsa şi o restituie ulterior, după dorinţa, în atmosfera inconjuratoare. 2) Radiatoarele în care căldură este radiata fie direct pornind de la elemente incalzitoare, fie (în cazul aparatelor portabile) printr-un reflector parabolic şi uneori un ventilator incorporat. Unele dintre aparate, care imita forma sobei şi sunt prevăzute cu lampi colorate sau alte dispozitive de natura sa dea impresia focului de lemne sau de carbuni, sunt numite, semineuri luminoase. 3) Radiatoarele cu circulatie a lichidului, în care elementele incalzitoare acţionează asupra unui lichid în circulatie (ulei de exemplu) care radiază apoi căldură în atmosfera din jur. 4) Radiatoarele prin convenţie, care provoaca o circulatie de aer cald, adesea accelerata printr-un ventilator auxiliar. Unele, care asigura o temperatura relativ joasa, sunt numite radiatoare obscure. 5) Panourile incalzitoare, concepute pentru a fi incastrate de exemplu în pereti sau fixate la plafon, inclusiv panourile cu raze infrarosii pentru încălzirea teraselor de cafenele, a strazilor etc. 6) Aparatele, (altele decat dispozitivele de dezghetare şi dispozitivele de dezaburire), pentru încălzirea automobilelor, a vagoanelor de cale ferata, avioanelor etc. 7) Aparatele pentru încălzirea drumurilor, pentru a evita formarea poleiului, sau a solului, în vederea accelerarii cresterii plantelor, ale caror elemente sunt în general ingropate în pamant. 8) Aparatele care se plaseaza sub motorul automobilelor pentru a usura pornirea. Incalzitoarele electrice pentru încălzirea centrala apartin pozitiei nr. 84.03. C. - APARATELE ELECTROTERMICE PENTRU COAFURA SAU PENTRU USCAREA MAINILOR Grupa cuprinde: 1) Uscatoarele de par electrice; conţin un maner-pistol sau se prezinta sub forma de casca. 2) Aparatele electrice de ondulat parul cum sunt fiarele (droturile) cu element incalzitor sau bigudiurile electrice. 3) Droturile de ondulat. 4) Uscatoarele de maini. D. - FIARELE DE CALCAT ELECTRICE Sunt cuprinse aici fiarele de calcat de toate tipurile, folosite fie pentru utilizarile casnice, fie pentru croitori etc. inclusiv fiarele fără cordon, formate dintr-un fier propriu-zis care contine un element incalzitor şi dintr-un suport pe care se asaza periodic fierul pentru a stabili contactul între elementul incalzitor şi priza de curent, ca şi fiarele de calcat electrice cu vapori, fie ca sunt prevăzute cu un rezervor de apa incorporat sau sunt destinate să fie racordate la o conducta de abur. E. - ALTE APARATE ELECTROTERMICE PENTRU UZ CASNIC Se înţeleg prin acestea aparatele utilizate în mod obisnuit în menaj. Unele dintre ele (incalzitoarele de apa, aparatele pentru încălzirea localurilor, uscatoarele de par şi fiarele de calcat de exemplu) au fost examinate mai sus cu aparatele industriale corespunzătoare. Printre altele, se pot cita: 1) Cuptoarele cu micro-unde. 2) Alte cuptoare şi masini de gatit, resouri (inclusiv plitele de gatit), şi gratarele (grilurile) şi rotisoarele (aparatele cu rezistenta, cu convectie, cu raze infrarosii sau cu inductie de frecventa înaltă şi aparatele mixte gaz-electricitate de exemplu). 3) Aparatele pentru pregătirea cafelei sau ceaiului (inclusiv percolatoarele de cafea de exemplu). 4) Masinile de prajit paine, inclusiv cuptoarele pentru copt painea care pot de asemenea sa coaca produse alimentare de dimensiuni mici cum sunt cartofii. 5) Ceainicele, marmitele, cuptoarele automate, cratiti, craticioarele, oalele tip "bain-marie", recipientele cu perete dublu pentru încălzirea laptelui sau ciorbelor şi articolele asemanatoare. 6) Masinile de spalat cu lesie fără dispozitiv mecanic. 7) Aparatele de facut vafe. 8) Resourile de tinut mancarea la cald şi cutiile incalzitoare pentru alimente. 9) Tigaile şi prajitoarele. 10) Masinile de prajit cafea. 11) Masinile de uscat faţa şi articolele asemanatoare. 12) Aparatele pentru uscarea prosoapelor şi port-prosoapele incalzite. 13) Incalzitoarele de pat. 14) Casoletele de ars mirodenii şi aparatele incalzitoare pentru difuzarea (imprastierea) insecticidelor. 15) Incalzitoarele de biberoane. 16) Aparatele de produs iaurt şi branza. 17) Aparatele de sterilizare pentru pregătirea conservelor. 18) Aparatele pentru fabricarea floricelelor de porumb. Pozitia exclude:
a)Cuverturile, pernele, sacii, pentru incalzire sau articolele asemanatoare incalzite electric, ca şi vesmintele, încălţămintea, incalzitoarele de urechi sau alte articole incalzite electric care se poarta de către persoane, care urmeaza regimul lor propriu (Nota 1 de la Capitol). ...
b)Calandrele de calcat cu cilindrii (pozitia nr. 84.20), masinile pentru presarea imbracamintei şi masinile pentru calcarea rufelor (pozitia nr. 84.51). ...
c)Percolatoarele de cafea pentru tejghea, fantanile incalzitoare pentru ceai sau cafea, tigaile şi prajitoarele utilizate de exemplu în industria de conserve, restaurante, colectivitati sau de către pravaliile de fripturi şi alte aparate electrotermice care nu sunt în mod obisnuit utilizate în menaj (pozitia nr. 84.19 etc.). ...
d)Aparatele care au caracterul de mobile, cum sunt dulapurile incalzitoare pentru produsele alimentare sau rufarie, mesele rotative incalzitoare etc. (Capitolul 94). ...
e)Brichete, aprinzatoarele de gaze şi articole asemanatoare (pozitia 96.13). ... F. - REZISTENTELE INCALZITOARE Cu excepţia celor cu carbune aglomerat sau cu grafit de la pozitia nr. 85.45, toate rezistentele electrice incalzitoare prezentate separat se clasifica la aceasta pozitie, indiferent de incadrarea aparatului sau dispozitivului caruia îi sunt destinate. Aceste rezistente constau în esenta din placi, bare, baghete, fire (în general spirale) etc. care au proprietatea de a atinge o temperatura ridicata când sunt strabatute de curentul electric, materialele utilizate putand să fie de exemplu aliaje metalice speciale, compozitii pe bază de carburi de siliciu. Pot fi obtinute sub forma de componente separate printr-un procedeu de imprimare. Rezistentele constituite dintr-un fir sunt în general montate pe un suport de material izolant (de exemplu din ceramica, stearit, mica sau materiale plastice) sau pe un miez de material izolant moale (de exemplu din fibre de sticlă sau din azbest). Atunci când nu este montat pe un suport sau un miez, firul nu este incadrat aici decat dacă este prezentat taiat la lungime şi spiralat sau altfel fasonat în asa fel încât să fie de recunoscut ca element de rezistenta incalzitoare. Acelasi criteriu este valabil pentru placile, barele sau baghetele care trebuie, pentru a fi clasificate la aceasta pozitie, sa constituie rezistentele gata pentru folosire. Rezistentele se clasifica aici chiar dacă ele sunt special destinate unei masini anumite. Cu toate acestea, atunci când ele sunt asamblate la părţi ale masinilor, altele decat suportul lor simplu şi conexiunile lor electrice, ele sunt de considerat ca părţi de masini; este vorba aici despre talpile de la fiarele de calcat, placile (discurile) pentru masinile de gatit electrice de exemplu. Pozitia exclude dispozitivele electrice pentru degivrare şi dispozitivele antiaburire, constand intr-o rezistenta electrica fixata pe un cadru montat pe parbriz (pozitia nr. 85.12). PARTI Sub rezerva dispoziţiilor generale referitoare la clasificarea părţilor (vezi Consideratiile generale ale Secţiunii), sunt de asemenea cuprinse aici părţile masinilor sau aparatelor de la aceasta pozitie. 85.17 - APARATE ELECTRICE PENTRU TELEFONIE SAU TELEGRAFIE PRIN FIR, INCLUSIV APARATELE TELEFONICE PENTRU TELEFONIE PRIN FIR DOTATE CU RECEPTOR CORDLESS (FARA FIR) ŞI APARATE PENTRU TELECOMUNICATII PRIN CURENT PURTATOR SAU PENTRU TELECOMUNICATII NUMERICE (DIGITALE); VIDEOFOANE - Aparate telefonice pentru beneficiari, videofoane 8517.11 - - Aparate telefonice pentru beneficiari pentru telefonie prin fir cu receptor fără fir ("Cordless") 8517.19 - - Altele - Telecopiatoare (faxuri) şi teleimprimatoare: 8517.21 - - Telecopiatoare (faxuri) 8517.22 - - Teleimprimatoare 8517.30 - Aparate de comutare pentru telefonie sau telegrafie 8517.50 - Alte aparate pentru telecomunicatie prin curent purtator sau pentru telecomunicatii numerice (digitale) 8517.80 - Alte aparate 8517.90 - Părţi Prin "telefonie sau telegrafie prin fir" se înţelege transmiterea la distanta fie a cuvintelor, fie a oricărui alt sunet, a unui semnal care prezinta un text, o imagine sau orice alta informatie, prin modularea unui curent electric sau a unei unde optice care circulă într-un circuit material metalic sau dielectric (cupru, fibre optice, cablu mixt etc.) care leagă postul emitator de postul receptor. Pozitia cuprinde ansamblul de aparate electrice specifice comunicatiilor de acest tip, inclusiv aparatele speciale de telecomunicatie prin curent purtator. I. - TELEFONIE Se disting: A) Aparate telefonice pentru beneficiari. Aparatele telefonice pentru beneficiari permit efectuarea şi receptia de apeluri de la alte aparate conectate la retea. Ele cuprind: 1) Emitatorul care este un simplu microfon şi care transforma vibratiile acustice în curent modulat. 2) Receptoarele (castile) care au ca functie sa transforme curentul modulat în vibratii acustice. În cea mai mare parte a cazurilor, emitatorul şi receptorul sunt combinate intr-o singura piesa. 3) Avertizorul care este o simpla sonerie sau un vibrator electric destinat sa previna utilizatorul ca este chemat. 4) Comutatorul-intrerupator care este în general actionat de către combinatia emitator-receptor prin ridicarea de pe suporturile pe care este asezat. 5) Dispozitivul selector (cadran cu disc, cu claviatura de exemplu) care permite celui care face apelul să între în comunicatie cu persoana apelata. Prezentate separat, microfoanele, castile, combinatia emitator receptor şi difuzoarele se clasifica la pozitia nr. 85.18; avertizoarele sonore se clasifica la pozitia nr. 85.31. Printre celelalte dispozitive care conţin adesea posturi telefonice, se pot menţiona cele care permit să se pastreze în memorie un numar de apel, să se intrerupa o conversatie fără a intrerupe linia, pentru a comunică cu un alt post, sau să se branseze pe alte linii pentru a asculta conversatiile, sa intervina o terta persoana sau, eventual, pentru intrerupere etc. Posturile telefonice au forme constructive diverse. În general se deosebesc, telefoanele de perete, concepute pentru a fi atarnate şi posturile mobile, telefoane care sunt puse pe mese sau alte mobile. Dar exista, de asemenea, posturi telefonice pentru utilizari speciale cum sunt telefoanele portabile de campanie pentru armata, interfoane pentru imobile ale caror organe exterioare pot să se incastreze în pereti, videofoanele pentru cladiri, care reprezinta o combinaţie constand dintr-un telefon, o camera de televiziune şi un receptor de televiziune (transmitere prin fir), aparatele cu fise sau cu monezi pentru cabinele publice, posturile telefonice pentru mine, situate în cutii etanse. Se clasifica aici posturile de toate tipurile, inclusiv aparatele în care sunt integrate un post telefonic (care au un selector şi o combinaţie microfon-receptor) şi un dispozitiv care să asigure transmiterea unui mesaj înregistrat şi, adesea, inregistrarea unui apel. Telefoanele celulare sau portabile, inclusiv telefoanele pentru autovehicule, se clasifica la pozitia 85.25 B) Centralele telefonice şi selectoarele neautomate. Numite, de asemenea, tablouri comutatoare sau multiple, aceste aparate constau în exterior dintr-o construcţie pe care sunt, în general, asamblate diferitele organe de comutare manuala. Se clasifica aici, în special: 1) Anuntatoarele de apel sau de final (indicatoarele cu clapeta, sonerii, lampi etc.) care alerteaza operatorul atunci când o comunicare este ceruta sau când conversatia este terminata. 2) Unul sau mai multe posturi de operator, cu aceeasi structura ca şi aparatele de telefon, dar ale caror elemente sunt adesea montate diferit (de exemplu sub forma micro-plastroanelor cu casti). 3) Dispozitivul de comunicare care consta în general, pe de o parte din priza mama sau jackuri dispuse pe un tablou, şi, pe de altă parte din prize tata corespunzătoare (sau fise) conectate la cordoane flexibile. 4) Unul sau mai multe "keyboards" care conţin o serie de chei de apel conectate electric la cordoane şi prize tata şi care permit operatorului sa răspundă la solicitări, sa urmareasca conversatia şi sa ia nota de sfârşitul acesteia. Centralele sunt concepute pentru a fi prinse la perete, fie pentru a sta pe sol sub forma aparatelor mobile sau nu. Sunt utilizate pentru linii private sau pentru reteaua publică. C) Centralele telefonice şi selectoarele automate Aceste aparate din care exista numeroase tipuri, au drept caracteristica principala posibilitatea sa stabileasca în mod automat o conexiune între utilizatori ca răspuns la semnalele codificate. Unele dintre tipurile de aparate de comunicatie automata sunt constituite în esenta din selectoare, care cauta linia corespunzătoare indicativului format pe postul sau de către cel care face apelul şi stabilesc conexiuni între cele doua linii. Sunt actionate automat fie direct prin impulsuri care provin de la postul care face apelul, fie prin intermediul organelor terte numite inregistratoare. Diferitele selectoare (preselectoare, selectoare intermediare, selectoare terminale sau conectoare) şi eventual, inregistratoarele, sunt cel mai adesea asamblate în serie şi după felul lor pe sasiuri, numite rackuri, care sunt aşezate, în centrale, pe asamblajele metalice, numite suporturi de randuri. Pentru instalatiile mai mici pot să fie montate pe un batiu comun numit centrala automata sau autocomutator. D) Interfoanele. Aceste aparate sunt în general constituite dintr-o combinaţie microfon-receptor telefonic sau dintr-un difuzor, un microfon şi o tastatura. Sunt instalate la intrarea imobilelor care au mai multe apartamente. Ele permit vizitatorilor sa apeleze un locatar apasand pe tasta dorita şi sa converseze cu el. II. - APARATE TELEGRAFICE Acestea sunt concepute pentru convertirea textelor sau a imaginilor în impulsuri electrice, pentru transmiterea şi receptionarea acestor impulsuri şi convertirea lor fie în simboluri convenţionale sau indicatii reprezentand textul sau textul insusi şi imaginile respective. Principalele aparate pot să fie grupate după cum urmeaza: A) Aparatele pentru trimiterea mesajelor, cum ar fi: 1) Manipulatoarele, utilizate la telegraful Morse sau derivatele lui de exemplu. Aceste aparate constau într-un comutator în forma de maneta actionata cu mana, ale carei miscari provoaca direct impulsuri electrice care corespund unui mesaj de transmis. 2) Transmitatoarele cu taste, în care combinatiile de curenti care reprezinta mesajul sunt realizate prin apasarea pe tastele aflate pe un cadran sau o claviatura şi care corespund cu literele, cifrele sau alte semne. Pe unele aparate, claviatura este analoga cu cea a unei masini de scris. Apartin la aceasta grupa transmitatoarele de tipurile Breguet, Hughes, Baudot etc. ca şi emitatoarele de teleimprimatoare sau teleimprimatoarele neautomate. Grupa cuprinde, de asemenea, aparatele care conţin un dispozitiv de afisare, un dispozitiv selector care foloseşte la stabilirea unei conexiuni şi o claviatura. 3) Aparatele de transmitere automata (cum sunt aparatele Wheatstone şi emitatoarele teleimprimatoarelor sau teleimprimatoarelor automate), actionate automat printr-o bandă de hartie care a fost anterior perforata, conform textului de transmis. B) Aparatele de receptie, cum sunt: 1) Receptoarele de tipul Morse, care traduc impulsurile electrice în semne convenţionale (combinarea punctelor şi a liniilor) pe care un dispozitiv le traseaza pe o bandă de hartie. 2) Receptoarele numite "difuzoare" sau "sounders", în care impulsurile, prin deplasarea unei armaturi intr-e doua opritoare, provoaca socuri pe care operatorul le interpreteaza după un cod determinat. 3) Receptoarele tip "imprimanta", care transcriu direct pe o bandă sau pe o foaie de hartie, în caractere obisnuite, mesajul primit; este cazul între altele, al receptoarelor pentru telescriptoare sau teleimprimatoare. Adesea, dispozitivele transmitatoare şi dispozitivele de receptie sunt montate sub forma unui aparat unic. Pe de altă parte, exista aparatele complexe, numite retransmitatoare care permit să se primeasca emisiuni telegrafice pe o linie şi să fie transmise pe o alta linie fără interventia unui operator. C) Aparatele telegrafice speciale pentru transmiterea de imagini. La aparatele transmitatoare din această categorie, producerea impulsurilor electrice rezultă prin explorarea, printr-un dispozitiv special, al textului, imaginii sau a fotografiei de transmis. În ceea ce priveste receptoarele, ele fac sa actioneze pe un preparat fotografic o sursa de lumina condiţionată prin impulsuri electrice care provin de la postul de emisie. Materialul fotografic auxiliar utilizat cu aceste aparate, (pentru developarea textelor de exemplu) se clasifica la Capitolul 90. D) Interfoanele. Aceste aparate sunt în general constituite dintr-o combinaţie telefonica sau dintr-un difuzor, un microfon şi dintr-o tastatura. Ele sunt, în general, instalate la intrarea imobilelor care cuprind mai multe apartamente şi permit vizitatorilor sa apeleze un locatar apasand pe tasta dorita şi sa discute cu el. E) Aparatele speciale numite "pentru telecompoziţie" pentru trimiterea şi receptia facsimilului benzilor perforate pentru masinile de compus textul. F) Aparatele de telecopiat pentru comunicarea la distanta a textelor sau a imaginilor grafice prin linie telefonica. Aceste aparate care sunt bransate pe liniile telefonice constau dintr-o parte emitatoare ce contine un dispozitiv care permite scanarea punct cu punct a documentului original şi o parte receptoare care cuprinde un dispozitiv de înregistrare (uneori termosensibil). Aparatele din aceasta grupa emit şi recepteaza automat copii în acelasi timp. III. - APARATE PENTRU TELECOMUNICATII PRIN CURENT PURTATOR SAU PENTRU TELECOMUNICATII NUMERICE Aceste sisteme sunt bazate pe modularea unui curent electric purtator sau a unui fascicul luminos prin semnale analogice sau numerice. Se foloseşte tehnica modularii de curent purtator şi modularea prin impulsuri codificate (MIC) sau un alt sistem numeric. Aceste sisteme servesc la transmiterea informaţiilor de toate genurile (cuvinte, date, imagini etc.). Aceste sisteme inglobeaza multiplexoarele de toate felurile ca şi echipamentele de linie aferente pentru cablurile de metal sau fibre optice. Sunt numite echipamentele de linie, în special, emitatoarele şi receptoarele sau convertizoarele electro-optice. Aparatele modulatoare demodulatoare (modemuri) sunt de asemenea clasate aici. Aparatele cu functiile asemanatoare pentru radiocomunicatie se clasifica la pozitiile nr. 85.25 sau 85.27. PARTI Sub rezerva dispoziţiilor generale referitoare la clasificarea părţilor (vezi Consideratiile generale ale Secţiunii) se clasifica aici părţile aparatelor de la aceasta pozitie. Pozitia exclude:
a)Masinile şi aparatele perforatoare, chiar electrice, pentru benzile perforate de hartie, carton etc. destinate teletransmisiei automate (pozitia nr. 84.72). ...
b)Bobinele de inductie pentru instalaţii telefonice sau telegrafice (pozitia nr. 85.04). ...
c)Bateriile şi acumulatoarele (pozitiile nr. 85.066 şi 85.07). ...
d)Statiunile telefonice de răspuns destinate sa functioneze cu un post telefonic dar care nu face corp comun cu acestea (pozitiile nr. 85.19 sau 85.20). ...
e)Aparatele telefonice fără fir, prezentate separat (pozitia nr. 85.25) ca şi aparatele de emisie şi de receptie pentru radiotelegrafie sau radiotelefonie (pozitia nr. 85.25 sau 85.27). ...
f)Soneriile sau aparatele de semnalizare, ca şi tablourile de semnalizare, inclusiv aparatele de semnalizare luminoasa prin cifre actionate prin cadranul de apel al posturilor telefonice (pozitia nr. 85.31). ...
g)Relee, cum sunt releele Baudot, Creed, Picard etc. ca şi aparatura de conexiune, inclusiv repartizoarele pentru centralele telefonice (pozitia nr. 85.36). ...
h)Firele, cablurile etc. izolate electric, chiar prevăzute cu organe de conexiune, inclusiv cordoanele cu fise pentru centralele telefonice (pozitia nr. 85.44). ... i.
j)Contoarele de conversatii telefonice (Capitolul 90).
k)Emitatoarele şi receptoarele de transmitere prin curent purtator care formeaza o singura unitate cu instrumente sau aparate de telemasura analogica sau numerica sau care constituie cu acestea o unitate functionala în sensul Notei 3 de la Capitolul 90 (Capitolul 90). ...
l)Contoarele de durata a conversatiilor telefonice (pozitia nr. 91.06). ... 85.18 - MICROFOANE ŞI SUPORTURILE LOR; DIFUZOARE, CHIAR MONTATE IN CARCASA; CASTI, CHIAR CU SAU FARA MICROFON; AMPLIFICATOARE ELECTRICE DE AUDIO-FRECVENTA; APARATE ELECTRICE DE AMPLIFICARE A SUNETULUI. 8518.10 - Microfoane şi suporturile lor - Difuzoare, chiar montate în carcasa 8518.21 - Difuzoare individuale montate în carcasa 8518.22 - - Difuzoare multiple montate în aceeasi carcasa 8518.29 - - Altele 8518.30 - Casti, chiar combinate cu un microfon 8518.40 - Amplificatoarele electrice de audiofrecventa 8518.50 - Aparatele electrice de amplificare a sunetului 8518.90 - Părţi Pozitia cuprinde microfoanele, difuzoarele, castile şi amplificatoarele electrice de audiofrecventa de toate tipurile, prezentate separat, indiferent de destinaţia acestora (microfoane şi casti pentru aparatele telefonice şi difuzoare pentru aparatele de radio de exemplu). Se clasifica, de asemenea, aici aparatele electrice de amplificare a sunetului. A. - MICROFOANE ŞI SUPORTURILE LOR Microfoanele sunt aparate care transforma vibratiile sonore în impulsuri sau oscilatii electrice, în asa fel încât să se permita transmiterea lor, difuzarea sau captarea. În functie de modul de functionare, se deosebesc: 1) Microfoanele cu granule de carbon, bazate pe variatiile rezistentei electrice a granulelor de carbon în functie de presiunea pe care o suporta din partea unei membrane sensibile la vibratiile sonore; granula (sau pulberea) de carbon, este plasata intr-o cutie, între doi electrozi, din care unul este constituit dintr-o membrana care vibreaza sau este solidar cu o astfel de membrana. 2) Microfoanele piezo-electrice, în care presiunea undelor sonore transmise prin intermediul unei diafragme provoaca, intr-o celula de cristal (cu cuart sau cristal de roca de exemplu) variatii ale tensiunii care conduce la aparitia de sarcini electrice în cristal. 3) Microfoanele electrodinamice sau electromagnetice, în care vibratiile sonore acţionează asupra unei bobine sau a unei benzi de aluminiu suspendate între polii unui magnet, care induce în felul acesta impulsuri electrice prin inductie. 4) Microfoanele electrostatice sau cu condensator, care funcţionează după acelasi principiu ca un condensator în care una dintre armaturi este diafragma supusă la variatiile de unda acustica; aceste variatii fac sa varieze capacitatea, producand în felul acesta impulsuri electrice. 5) Microfoanele termice sau cu fir încălzit, care conţin o rezistenta incalzita a carei temperatura, şi ca urmare, rezistenta variaza sub efectul undelor sonore. Microfoanele sunt utilizate în domenii variate (spre exemplu, la echipamentul pentru adresare publică, telefonie, inregistrarea sunetelor, detectarea trecerii avioanelor sau submarinelor, ascultarea în transee, studiul batailor inimii). Adesea în microfoane se incorporeaza amplificatoare (pentru a le face mai sensibile) sau condensatori (pentru a asigura fidelitatea raspunsului). Adesea, de asemenea, sunt echipate cu dispozitive pentru captarea undelor sonore sau conţin (mai ales în cazul microfoanelor pentru difuziune, denumite microfoane de anunturi) fie suporturi speciale care se pun pe mese, birouri etc. sau chiar pe sol, sau dispozitive de suspendare corespunzătoare. Chiar dacă sunt prezentate separat, suportii sus-menţionaţi şi alte dispozitive de acest fel se clasifica la aceasta pozitie, atâta timp cat ele au fost concepute în vederea utilizarii în mod special pentru echiparea sau montarea microfoanelor. B. - DIFUZOARE, CHIAR MONTATE IN CARCASE Difuzoarele sunt aparate care au functia inversa celei a microfoanelor. Sunt aparate care reproduc sunetul prin transformarea impulsurilor sau oscilatiilor electrice în vibratii mecanice şi le difuzeaza comunicand aceste vibratii masei aerului ambiant. Se deosebesc, în general: 1) Difuzoarele electr

Explicație AI pe baza textului oficial al legii. Orientativă, nu înlocuiește consilierea juridică.